M-am conversat ieri la mobil, unul pe cartelã, cu amicul Viorel Gaițã, fin cunoscãtor de viațã de emigrant, intelectual, doctor în umor, realizator de emisiuni și deșteptãtor de națiune. Am vorbit mai mult de juma’ de ceas și vrute, și nevrute. Aflu mai întîi cã nu se mai ține Cerbul de Aur, și asta nu este o veste bunã. Tot vorbind noi așa, din una-n alta dãm și de știrea cu judecata lui Bãse spre Antenuțã. Bãiețașii lui Voiculescu au pus cu nesimțire, adicã au adãugat cu de la ei putere, un cor de huiduieli pe fondul unor imagini cu Traian Bãsescu, iar președintele, cu neamul lui, cu consilierii, cu sfinții și dumnezeii, a descoperit fãcãtura. Normal cã i-au dat în judecatã pe montatori, pe deontologii de la Antene. Pînã unde se va merge cu astfel de excremente în presa asta nu știu. Tot ce știu este cã e bine cã se întîmplã sã asistãm pe viu la spargerea acestui buboi al societãții românești care, mai bine de 20 de ani, nu face altceva decît sã stea ca șobolanul la pîndã.
Partea bunã este cã a început sã funcționeze datul în gît, cea mai tare metodã de a stopa nemernicia. Datul în gît nu de anonim, ci de cetãțean cu nume și adresã, or asta e salvator. De aceea, este bine sã procedãm imediat la anunțarea poliției, a organelor în drept, imediat cum sesizãm cã pe sîrma tranziției a poposit fie cioara, fie rumânu’ șmecher, fie politicianul libidinos și prefãcut. Fie vecinul de la 3 interlop, fie angajatul de la Renault care furã și tot așa mai departe. Mi-am dorit foarte mult sã trag linie rubricii de azi, dupã care sã închei cu ceva bun, cu ceva de bine. Așa cã m-am ridicat de pe scaun și mi-am întrebat colegii dacã au sesizat, dacã au observat ceva bun, pe traseul parcurs de acasã spre Curier. S-au gîndit ei un pic, dar sã știți cã nu mi-au spus sã fi observat ceva care sã-i miște la inimã. Ba! Anto zice cã se bucurã atunci cînd vede terasele pline cu flori. Da, este un semn bun. Pe mîine!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu