despre începutul de pasere Mâinile sunt fiinţe cu degete lungi apa este adâncă peştele are casa deasupra în valuri în scorbura unui copac stă ascunsă vederea iată iubito câţi ochi clipesc printre păsări nu-mi spune mai bine taci şi fă cuib vine o lebădă vine cineva care poartă numele tău iubito n-am de unde să ştiu până când Mâinile sunt fiinţe cu degete lungi oamenii pot pleca urma lor calcă uşor peste ape pe noi nu setea ne opreşte din drum ci numai teama că am putea deveni
E bine să spuneţi la oameni: aia e aia, aia e ailaltă, zidul ăla este al... Le bagi aşa cu furca, frate! Scriew şi mata ce emoţii ţi-au trezit locurile alea, bla-bla-bla... Hai, la sapă!
RăspundețiȘtergeredreptate ai anonimule frate.Am un inceput in curierul zilei de azi dar sunt sigur ca nu multumesc.Sincer sigur eram de un repros.O sa incerc si detaliu!
RăspundețiȘtergere