luni, 30 iulie 2012

Găini de gostat!

Pe ăla, pe Dan Şova l-aş lăsa un pic prin curtea partidului să-l calce cur­ca­nul. Cred că are de­ja tîrtiţa franjuri, aşa cum o au şi celelalte găini de gostat, în frun­te cu moţata Ponta, cu Anto­neas­­ca Crineasca, duda de Gî­dea şi ce­le­lalte puicuţe din gră­dina antenuţelor, găina aia bă­trînă de Andrei Marga şi alte cî­te­va mii de înari­pate cărora le-au cam să­rit fulgii.

Ce nu au în­ţeles a­ces­­te paraşute şi cele cîteva mi­lioane de derbedei este că nu Tra­ian Băsescu este impor­tant, ci faptul că justiţia a în­ceput să-şi facă treaba, că nemer­nicii au în­ceput să-şi adune con­tabilii la uşă pentru a mai salva, pen­tru a mai în­drep­ta cîte ceva din di­rec­ţia evazioniştilor de toate ca­­te­go­­riile. Şmecheraşii care nu au muncit deloc în viaţa lor, care nu au trecut de 25 de ani, cărora ni­meni nu le-a spus nici măcar a­­casă că întîi de toate e bine să mergi la lucru, că, slavă Dom­nu­lui, e de muncă în ţara asta, că, dacă mergi la şcoală, mergi să înveţi, că, altfel, iar pun ca­me­rele de luat vederi şi desco­pe­rim din nou reală Românie, în care 70 la sută co­piază, că ăia ca­­re te angajează pot fi şi co­recţi, că o găină cum e Mazăre de la Constanţa nu poate cum­păra tot, că altă găină cum este Mi­­hai Voicu nu poate conti­nua min­ţind cot la cot cu nişte inşi că­­rora adevărul le-a fost în­tot­dea­u­na duşman de clasă. O lec­ţie istorică ,care nu cred că va fi în­suşită. O lecţie care va pune cu botul pe labe miile de doctori în economie, absolvenţi de ASE ca­re habar nu au unde au stu­diat, fiindcă exame­nele se dă­deau, nu-i aşa, nea Cris­ti, pe te­ra­să pe la Bujor! Şi cum să nu u­răşti, domnule, nişte oameni ca­­re au curajul să aprindă lu­mi­na prin tîrgul patriei, arătînd în sfîr­şit a­devărata Românie! Punct şi de la capăt! Am auzit găinile de gos­­tat susţinînd o mare bazaco­nie, şi anume că ungurii, că Or­ban sînt de vină că găinile u­seliste au fost ciuruite. Păi, pui­cu­ţelor, a cui să fie vina că mi­li­oa­ne de oameni sînt în total dez­­­­acord cu politica voas­tră min­­­cinoasă? Ce vină are Iştvan Baci că tu Ponta sau Bombonel nu aţi reuşit în atîta vreme să a­duceţi aproape... OAMENI! Pui pui... pui! Şi încă altceva: ma­ghia­­rii au fost mai români decît româ­nii! Mi se pare cel puţin o nesimţire să spui că nu au e­xis­tat probleme, cînd la poliţie s-au înregistrat peste 3 sute de e­ve­ni­mente, din ca­re peste 50 au mers mai depar­te cu dosar pe­nal. Oameni cu han­dicap care nu au votat, dar care au sem­nă­turi că au votat etc. Un mi­nistru de Interne dedicat pupatului în cur. Halal! În ce ţară trăim? In­traţi pe Internet şi citiţi cu cîtă ură cotcodăcesc găinile lui Voi­cu­les­cu, Mircea Badea şi Ciu­ta­cu des­pre recent medaliata ju­doka, Alina Dumitru. http://www.adevarul.ro/ sport/antifotbal/TARA-TRAIM-Romaniei-JO-Dumitru_0_ 746325427.html# Asta e Româ­nia şi, aşa cum am mai spus, ro­­mânii au mai multe Românii şi de aceea niciodată una singură!

Dieta genetica a lui Marie Vranceanu si Keith Grimaldi part 3

Dieta genetica a lui Marie Vranceanu si Keith Grimaldi part 2

Dieta genetica a lui Marie Vranceanu si Keith Grimaldi part 1

duminică, 29 iulie 2012

Şmecher de România

Cu praştia-n vrãbii Imprimare E-mail
(2 voturi)
sâmbătă, 28 iulie 2012

Cu praştia-n vrãbii

- de Silişteanu -

(Știri pe scurt, de folos, viațã lungã şi PAMFLET )

Şmecher de România


M-am trezit viu şi ieri dimi­nea­ţă, şi asta înseamnă o bucurie i­mensă. Dumneavoastră nu sim­ţiţi la fel? Am mai multe de scris azi (n.r. - ieri) pentru azi, sîmbă­tă, zi­ua în care citiţi Curierul zilei. În timp ce scriu, ascult Lepa Bre­na. S-a consumat şedinţa de dimi­neaţă. Dimineaţa în care i-am urat pe messenger La mulţi ani! lui Bebe Ivan.

Trecem la fap­te. Realitatea ne-a arătat de curînd un şmecher de prin Su­ceava, ca­re a fost oprit de poli­ţie, de băieţii de la circulaţie. Ăla de la volan a pus mîna pe tele­fon şi a început să filmeze agen­tul care insista ca individul de la volan să pre­zinte actele la con­trol. Rumânu’ împuţit nu dorea însă să se su­pună legii. Pînă la urmă s-a in­ter­venit în forţă, iar nemernicul ăla a fost dus pe sus la poliţie. Bine i-au făcut! Demo­craţie nu înseamnă să faci pe şmecherul. Ce m-a deranjat to­tuşi a fost op­tica ştiristei de la Realitatea, care l-a prezentat oa­­recum părtinitor pe in­dividul care re­fuzase să pre­zinte actele.

Şmecheri de Argeş

Ieri pe la prînz am intrat să caut un amic venit de prin Aus­tria, să-l caut în hăţişul de pe la Înmatriculări Auto. Amicul ăsta are peste 20 de ani de Occident. S-a mai dat pe brazdă, cum se spune. Omul dorea să-şi recu­pe­reze o carte de identitate la ma­şină. Ceva de genul. S-a pus frumos la rînd. Al doilea ghişeu pe stînga cum intri. Şi a stat ăsta la rînd şi, deşi era al doilea, nu se mai termina, frate, cu aştep­ta­­tul şi, după un ceas, tot al doi­lea a fost. De ce? Simplu. Gaş­ca samsa­rilor e aceeaşi. Rela­ţi­ile sînt a­celeaşi. Băieţaşii vor­besc cu omul de la ghişeu cam aşa: Da, frate! Bine, frate! Hai mă! Bă, mă laşi! etc. Toată lu­mea se ba­gă peste toată lumea în faţă. Toţi doar întreabă, toţi scot banii să plătească. Nu con­tea­ză că aş­tepţi ca fraierul. Aco­lo şi aici în România şmecherii sînt şme­cheri. Bineînţeles că 90 la sută sînt în şlapi, au ochelarii de soare pe cap şi vorbesc la celu­lar, arătîndu-şi brăţările şi lan­ţu­rile din aur groase, pe care nu le-ar putea justifica în veci.

Cosmote sparge monotonia din lumea celularelor

Vorbeşti nelimitat ori­cînd şi ori­unde cu 31 euro lună

Am făcut iar o tîmpenie. M-a luat valul şi dă-i repede cu a­bo­nament. Şmecheraşii din reţe­le­le de telefonie o ţin lanţ cu tot fe­lul de concursuri. Mi-aduc amin­te de o treabă cu Chivu, în care dacă dădeai mesaj cîştigai chi­pu­rile 80 de mii de euro pe zi şi case, şi maşini. Nu am văzut şi nu am auzit pe nici unul sărind în sus de bucurie, ţo­pă­ind că a cîştigat aşa ceva. Pe ăştia cînd îi în­haţă, frate, cineva? Neavînd de lucru şi nervos că am luat un abonament aiurea, am dat fuga prin oraş, şi asta fiindcă văzu­sem o reclamă la Cos­mo­te, cum că vorbeşti nelimitat în orice re­ţea cu 31 de euro. Nu puteţi spu­ne că nu e totuşi o o­fer­tă! Aşa este. Am făcut cîteva documen­tări. Nu sînt chichiţe. M-am inte­re­sat. Nu poţi face însă abona­ment pe firmă, ci doar pe per­soa­­nă fizică. Şi plăteşti totuşi ca o ga­ranţie 140 de lei. Nu mai ştiu suma exactă. Beneficiezi de mi­nu­te în reţea nelimitat, minute că­­tre reţele fixe, Romtelecom ne­limitat, minute internaţionale zona 1 nelimitat, a­peluri video ne­­limitat, mms-uri nelimitat, tra­fic de date 500, sms neli­mitat. Oferta, spun cei de la Cosmote, e valabilă pînă la 9 august.

Civilizaţii dispărute la Valea Caprei

M-am luat iar după urechişti. Am mai păţit asta cu ani în ur­mă, cînd era redactor şef Gri­gore, care mi-a sugerat să nu cumva să uit să scriu că la nuntă la Munteanca cineva dăduse da­­rul cu 500 de mărci. Am scris cum a zis şefu’. A doua zi, mai mare ruşinea! Ăla care chipurile bă­ga­se în contul mirilor cinci su­tare murise de ani de zile. Nu m-am învăţat minte. Aşa se face că zi­lele trecute am urcat spre Va­lea Ca­prei prin­tre stînci. Mi se pare că prin zonă se arăta sosia lui Sharon Stone. Nimic mai fru­mos decît să dai nas în nas cu diva. Şi dă-i, şi urcă, şi vezi ici-co­lo bidoane de plastic, şi tot ba­gă la cărbuni la Zambilica, pentru că, chipurile a găsit un nebun o aşezare străveche. A­di­că treaba e că un nebun arun­că în apă o pia­tră, iar după asta o mie de proşti au şi sărit în lac să o gă­sească. Aşa şi eu. Şi noi. Da’ de unde vestigii şi arătări is­torice?! Totul a fost pus în ve­de­nie, fiind­că în urmă cu nişte ani au dus u­nii gunoiul, pietre, be­toa­ne şi fier forjat, alcătuind un fel de groapă de gunoi. Cu tre­ce­rea timpului s-au depus peste resturi tot felul de materiale, ră­mînînd la vede­rea ochiului col­ţuri. Ni­mic, nici o civilizaţie pe ni­că­ieri. Vai lume!

Îmbuibaţii vin cu maşini scumpe la miting

Nu pot lăsa deoparte un as­pect sesizat zilele trecute. Am trecut prin Piaţa Milea. Era mi­ting. Era şi dom Pendiuc pe sce­nă. După mine, nu avea ce să caute primarul pe scenă. Are atî­tea merite, şi ele nu aparţin nimănui, decît spiritului său gos­podăresc. Punct. Dacă erau o mie de oameni în Piaţa Milea. Pe unii i-am văzut după miting urcînd în maşini scumpe. Urcau încet, şi asta fiindcă aveau bur­ţile mari. Nu am văzut nici măcar un ins care să fi avut pe faţă ex­presia unui om nedreptăţit. Au fost puţini, şi asta fiindcă restul oamenilor a început să înţelea­gă faptul că şmecherii vor avea de dat socoteală că mincinoşii şi manipulatorii trebuie să dispară. O presă care contribuie la pre­lun­girea unui cancer al demo­cra­ţiei nu este chirurgul potrivit, nu este medicul potrivit, ci doar un vraci care se dă după cum este plătit. Scandalos!

miercuri, 25 iulie 2012

Ţîţe babane, căldură şi de-ale străzii

Cu praştia-n vrãbii Imprimare E-mail
(1 vot)
miercuri, 25 iulie 2012


Cu praştia-n vrãbii

- de Silişteanu -

(Știri pe scurt, de folos, viațã lungã şi PAMFLET )

Ţîţe babane, căldură şi de-ale străzii

M-am obişnuit cu strada. Mă certa, ieri, Bebe Ivan că de ce am scris că am făcut folk la că­mi­nul cultural, cînd, de fapt, l-am făcut lîngă, adică lipit de clădire, fiindcă s-a desfăşurat în aer liber. Ducele de Albota a venit, ieri, prin redacţie. A pus furtunul pe Mujea. Redăm, un pic mai jos, treaba cu Apă - Canal. Şi, bi­neînţeles, şi cu un punct de vedere al lui Mujea. Ducele şi el, în timp ce înfuleca din salamul cu E-uri, boscorodea că s-o las mai uşor cu susţinerea preşe­din­telui.

 Cînd i-am povestit eu o treabă cu unii, zeci de firme prin care trec banii, a lăsat-o moale. Îmi pare rău că nu e ediţie de noapte, fiindcă, tot aseară, pe la ora 21, am fost la emisiunea lui Ghiţă, la showul lui de noapte. Sper că am fost în formă şi am mai spus un pic lucrurilor pe nu­me. Şi tot ieri m-am dus la Voda­fone cu banii luaţi de la Duce, ca să-mi cumpăr căşti la iphone. Am făcut trei ture, pentru că un băieţaş de acolo m-a pus pe dru­muri, că trebuie cartea de identi­tate, ca să plătesc pentru căşti. Desigur, nemaintîlnit pe planetă! La final, aveam să aflu că aces­te căşti originale de iphone 4 costă 142 de lei şi nu 130, cum îmi spuseseră mai devreme. Ti­pa de la casierie, frumoasă foc, s-a oferit şi a pus bani de la ea. Apoi, tot din stradă, prin faţă pe la catedrală, unde sînt maşinu­ţele pentru ăia mici. Un băieţel se dă cu maşinuţa roşie. După el aleargă mă-sa, care face spu­me, urlă la copil că de ce nu se uită în faţă cînd conduce, îi arată ea acasă. Şi, în timp ce îl ceartă pe puşti, stînd aplecată, lasă să i se bălăngăne nişte ţîţe babane. Pe fostul 1 Mai, prin dreptul poli­clinicii, cîntă un nene cu vioara. Cînd trec pe lîngă el, bagă repe­de nişte sîrbe de odinioară. Da­că am, îi dau ce găsesc prin bu­zu­nare. 2 lei. La bloc au pus afiş că, dacă nu plătesc întreţinerea, taie apa caldă pe toată scara. Am sfeclit-o! Cred că sînt mulţi în situaţia asta.

Ducele a pus furtunul pe Mujea

Nu prea-mi place să mă bag în treburile oamenilor mari. Aşa un om mare a venit ieri, la redacţie. Era Ducele de Albota. Mi-a spus să iau pix şi să scriu. Am luat şi am scris: „Nu ştiu cine o să achite nota de plată. Sînt 3 luni de cînd nu avem presiune la apă. De cîte ori îi spun lui Mujea, primesc acelaşi răspuns de la el: ba că udă lumea, ba că ciobanii au spart conductele. Nimeni nu ascultă că, de fapt, unii fură de 10 ani, dar nu la Albota. Au fost nopţi cînd nu am dormit, fiind­că am fost stresat de telefoanele cetăţenilor, şi asta fiindcă voi ăştia de la Apă - Canal nu vreţi să ascultaţi că e ceva în neregulă. Aţi des­co­perit, după 3 luni, că o pompă nu funcţionează în parametri. Cine plăteşte nota de plată, domnule Mujea? Cine plăteşte pentru faptul că aveţi un contract de furnizare pe care nu îl respectaţi cu Primăria din Albota? Sînt convins că, aşa boem cum vă ştiu, vă cereţi scuze cetăţenilor din Albota, care mi-au dat girul să vă predau investiţiile de apă din comună, în speranţa că îl veţi administra cu responsabilitate„. Am închis ghilimele, ca să nu devin şi eu dottore! Deci ce e pînă aici a spus Ducele de Albota. Cum e şi normal, fiindcă deontologia ne obligă, iată şi părerea domnului Mujea. Prin telefon, ieri, la ora 14 şi 11 minute. Bineînţeles, după ce secretara ne-a făcut legătura. Secretarele. A noastră şi a domnului Mujea. Domnul Mujea a spus aşa: „Da, domnule, oamenii udă şi presiunea scade. Am găsit într-o pompă un pet. Cum o fi ajuns acolo?! Se mai întîmplă, utilajele mai cad. Ducele de Albota vorbeşte prea mult. Să-şi vadă de treaba lui!“. Aici, închidem ghilimelele. A fost punctul de vedere al domnului Mu­jea. Nu am înregistrat, că n-am obiceiul să umblu cu reportofon ca alţii. Iar dacă e nevoie, întîi îi spun omului că va fi înregistrat. Deci: dom­nul Mujea nu cere scuze şi sîntem convinşi că nici Ducele nu se va lăsa.

marți, 24 iulie 2012

FESTIVALUL DE FOLCLOR AL ROMÂNILOR DIN BALCANI

FESTIVALUL DE FOLCLOR AL ROMÂNILOR DIN BALCANI

Departamentul pentru Românii de Pretutindeni a decis ca, începând cu acest an, să acordă sprijin şi organizării prestigioasei manifestări culturale FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE FOLCLOR AL ROMÂNILOR DIN BALCANI ,,JOC ROMÂNESC“ care se are loc în Serbia.

Organizatorii măreţei reuniuni a românităţii din Balcani sunt Societatea de Limba Română din Voivodina – Republica Serbia (în fruntea căreia se găseşte Lucian Marina, redactor prezentator al Programului în limba română a Televiziunii Voivodinei, renumit publicist şi animator cultural) şi Comunitatea Locală Jâtcoviţa, respectiv inimoşii locuitori ai satului românesc Jâtcoviţa de la sud de Dunăre (animaţi la trezirea naţională de tânărul entuziast Iviţa Glişici, fost preşedinte al asociaţiei Iniţiativa Culturală a Rumânilor din Serbia de Răsărit).

Anul acesta, ediţia a VI-a a Festivalului Internaţional de Folclor al Românilor din Balcani, respectiv ţările dunărene, sud-est europene a avut loc în perioada 13-16 iulie 2012, în satul Jâtcoviţa, situat în apropiere de oraşul Golubaţ a cărui cetate medievală străjuieşte intrarea în defileul Porţilor de Fier, care în aceste zile de sărbătoare a fost capitala culturală a românităţii.

Oaspeţi de onoare ai Festivalului: Excelenţa sa domnul Daniel Banu, ambasadorul României la Belgrad, John Omorean, coregraful Ansamblului folcloric românesc ,,Izvoraşul” din Minesotta – Statele Unite ale Americii, renumitul poet Florian Stoian-Silişteanu din România

Iniţiativa de a se organiza această prestigioasă manifestare a fost lansată de asociaţia românilor din sudul Dunării Iniţiativa Culturală a Rumânilor din Serbia de Răsărit şi organizată în colaborare cu Societatea de Limba Română din Voivodina - Republica Serbia care, în condiţiile specifice din Serbia, acţionează de parcă a fi Academia de Ştiinţe şi Arte a Românilor din Serbia, Această asociaţie anul acesta sărbătoreşte 50 de ani de activitate nobilă vizând prezervarea limbii materne şi cultivarea limbii române literare, păstrarea patrimoniului cultural şi a identităţii naţionale, precum şi păstrarea mereu aprinse a făcliei românismului în Serbia.

Anul acesta Festivalul a fost organizat cu sprijinul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni din cadrul Guvernului României şi cu ajutorul oficialităţilor autoguvernării locale - Adunarea comunei Golubaţ, a locuitorilor din Jâtcoviţa, ,,Goran Ilić transport“, ,,Pilot company“, Turistička organizacija Golubac, Elektro-distribucija Kragujevac, ,,Adam Petrol“, ,,Bibi tours“...

La Festival de Folclor al Românilor din Balcani au fost invitaţi români, aromâni, megleno-români, rumâni, valahi din Albania, Bulgaria, Bosnia-Herţegovina, Grecia, Macedonia, România, Republica Moldova, Ucraina, Ungaria, Serbia şi din Statele Unite ale Americii.

Kristian Trailovici alias Christian Rutsanu – Wagner şi Dragoliub Firulovovici

Anul acesta, măreaţa întâlnire a românilor, vlahilor, rumânilor şi aromânilor a durat o zi în plus raportat la anii precedenţi şi a început vineri, 13 iulie 2012, cu un concert extraordinar susţinut de renumitul interpret la nai, Christian Rutsanu Wagner, frontmenul formaţiei ,,Misteria Carpatica” şi de Formaţia ,,Firulovici and Orchestra”, condusă de renumitul artist şi solist vocal, Dragoljub Firulovici. A fost aceasta Prima ediţie a nou înfiinţatului Festival de jazz şi muzică etno, inspirată de folclorul românilor din Balcani.

Pe data 14 şi 15 iulie 2012, a avut loc ediţia a VI-a a Festivalului Internaţional de Folclor al Românilor din Balcani care, în prezenţa unui public deosebit de numeros a fost binecuvântat de Preacucernicul părinte Vasile Ganţu din Baia de Aramă şi inaugurat festiv de Excelenţa sa domnul Daniel Banu, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al României la Belgrad.

Public a fost deosebit de numeros Prot.Vasile Ganţu Inaugurarea festivă a Festivalului

La Festival au venit şi dr. Velimir Karavelić, Ministerul Învăţământului Serbiei, Zoran Pajkić, preşedintele conducerii municipale Golubaţ, Milan Ceamovici şi Dragan Demici, preşedintele şi vicepreşedintele conducerii municipiului Petrovaţ şi Vlasta Babici din Kucevo...

Organizatorii Festivalului ,,Joc românesc” mândri de faptul că au fost primii care au spart ghiaţa în procesul de promovare organizată a aspectelor specifice ale culturii rumânilor din sudul Dunării din Serbia şi a Valahilor din Bulgaria. Situaţia este similară şi cu identificarea pentru masele largi a elementelor comune ale românilor din Banatul sârbesc şi a rumânilor bănăţeni de la sud de Dunăre, din regiunea Homolie (Omul’e) şi Valea Dunării, cu a românilor din Banatul istoric, respectiv din România. Situaţia este similară şi cu ungurenii (din Ungaria, respectiv Transilvania), precum şi cu ţăranii (din Ţara Românească, respective Oltenia) care trăiesc în Serbia între râurile Velika Morava, Timoc şi Dunăre. Trezirea conştiinţei naţionale e iminentă. Lucrul acesta l-au dovedit atât membri ansamblului folcloric din Criveli (Bor), apoi membri societăţilor cultural-artistice ,,Paul Mateici” din Melniţa şi ,,Branco Olar” din Slatina de lângă Bor, cât şi solista vocală Iela Marianovici şi grupul vocal feminin ,,Gherghină” din Negotin, soliştii instrumentişti la fluier Isa Georgevici din Doleaşniţa şi Gradimir Stamencovici din Negotin, respectiv renumitul interpret la cimpoi Boian Trailovici cărăbaş din Bukovska-Kucevo.

În pofida crizei economice globale şi a incertitudinii financiare, contând pe sprijinul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, precaut dar totuşi bine gândit, organizatorii Festivalului au asigurat pe măsura posibilităţilor atât participarea mai multor ansambluri folclorice, cât şi a grupurilor vocale, a rapsozilor populari, soliştilor vocali şi instrumentişti, etc.

Membri Asociaţiei Etnicilor Valahi din Bulgaria au sosit la Festival în frunte cu doamna Plamka Liubomirova, preşedinta A.V.B. şi s-au prezentar chiar cu două ansambluri ,,Zdraveţ” din Kapitanovţi şi amatorii din Antimovo, care au lăsat impresii deosebite asupra publicului.

La festival s-au prezentat cu succes şi membrii Ansamblului folcloric din Antimovo – Bulgaria

Membrii Ansamblul folcloric armânesc ,,Grămoşteanul“ cu organizatorii, oaspeţi din S.U.A....

La Festivalul Internaţional de la Jâtcoviţa au participat şi membrii Ansamblului folcloric armânesc ,,Grămoşteanul” din Scopie – Macedonia, în frunte cu Gorgi Gorgiuev s-au prezentat cu obiceiuri şi cântece armâneşti de nuntă interpretate a capella. Membra acestui ansamblu, Chiraţa Cuzmanovsca a fost laureată de organizatori cu Premiul pentru ,,Cel mai frumos port naţional“, un costum tradiţional păstrat cu sfinţenie mai mult de o sută de ani.

La Festivalul Internaţional a participat şi solistul vocal Ilia Gârlici din Bosnia-Herţegovina, acompaniat la acordeon de Manuel Angelovici din Golubaţ de unde a sosit şi cunoscut solist instrumentist Dragoslav Iancovici care a interpretat cu brio câteva piese la fluier.

La Jâtcoviţa care câteva zile a purtat pe merite titlul de capitală a spiritualităţii româneşti, au participat şi reprezentanţi ai românilor din Statele Unite ale Americii. John Omorean, coregraful Ansamblului folcloric românesc ,,Izvoraşul“ este originar din Petrovasâla şi a acceptat cu plăcere invitaţia organizatorilor. În Minesotta, se întoarce cu impresii de neuitat şi anul viitor revine cu deosebită plăcere la sărbătoarea românităţii care se organizează la Jâtcoviţa

Aci, împreună cu domnul Gorgi Gorgiuev din Skopie, Lucian Marina, preşedintele Societăţii de Limba Română din Voivodina – Republica Serbia, Iviţa Glişici, directorul Festivalului ,,Joc românesc“ şi poetul Florian Silişteanu în calitate de preşedinte a acestui organism, a ales pe cea mai frumoasă dintre cele mai frumoase participante la Festival. Cupa şi Premiul ,,Miss Festivalului“, precum şi un cadou special de la Hotelul ,,Golubački grad“, sponzor al Concursului, a revenit tinerei Rujiţa Jurjevici din Negotin.

Juriul Internaţional a proclamat-o pe Rujiţa Jurjevici din Negotin ,,MISS FESTIVALULUI“

La Concurs s-au anunţat 34 de tinere dornice ca juriul să le proclame a fi cea mai frumoasă

La Festivalul Internaţional de Folclor al Românilor din Balcani, respectiv ţările dunărene, sud-est europene, Societatea de Limba Română din Voivodina – Republica Serbia a organizat, în mod tradiţional, Competiţia Naţională ,,ROMÂNCA – MISS SERBIA”. Juriul internaţional pentru acest concurs l-au constituit: prof. Viorel Dolha - Arad (România), preşedinte şi membri Liviu Stamin, secretarul Comunităţii Românilor din Serbia, Cristian Rutsanu, muzician. Titlul ,,ROMÂNCA – MISS SERBIA 2012“ a fost conferit tinerei Angela Olarevici din Slatina-Bor, pe locul doi s-a plasat Jasmina Gruici, iar pe locul trei Miliţa Miloievici din Melnica.

Şi anul acesta săpnzori acestui tradiţional Concurs Naţional au fost. Consiliul Naţional al Minorităţii Naţionale Române din Serbia, Casa de Presă şi Editură ,,Libertatea” din Panciova şi Firma ,,Žitobanat” din Vârşeţ, în frunte cu directorul Dănuţ Cioloca, un român de bună credinţă.

Pe lângă participanţii din Serbia, de la sud şi nord de Dunăre (dintre care evidenţiem evoluarea cu succes a renumitului rapsod Petru Bojin – Ghila, care s-a prezentat cu doine şi cântece din bătrâni şi solistul vocal Adelin Stan din Panciova care a ademenit cu superba-i voce), numerosul public la Festivalul a fost entuziasmat şi de bogăţia patrimoniului cultural al românilor din Voivodina prezentat de membrele Asociaţiei ,,Mâini harnice bănăţene” din Petrovăsâla care, în frunte cu preşedinta Minerva Ghilezan, au arătat marelui public o parte din nestematele păstrate cu sfinţenie în lăzile de zestre, la fel cum rumânii din Timoc şi-au demonstrat patrimoniu identitar prin fotografii–documente deosebit de valoroase pentru istorici.

Păastrătorii tradiţiior din moşi-strămoşi şi-au dovedit aptitudinile şi la competiţia gurmanilor unde Zvonko Iovanovici din Ceşlieva bara a obţinut Premiul pentru ,,Cea mai gustoasă coleaşă” iar, Premiul pentru ,,Cea mai bună brânză” a fost decernat lui Velja Mihailovici din Jâtcoviţa, în timp ce maeştrilor bucătari din Kladorova a fost conferit Premiul pentru ,,Tradiţionala mâncare românească”, căci au preparat tradiţionalele ,,Jumăre de nuntă”.

Dar, rumâni din Valea Dunării, precum tânăra solistă Sofia Nichici, la fel ca şi membrii ansamblului Casei de cultrură ,,Dr. Brana Paunovici” sau tânărul Cornel Mili din Torac Mic au dovedit că ştiu şi să cânte şi să recite impecabil folclorul literar al predecesorilor, spre ex. poezia în grai ,,Sima Boancă” a lui Vichentie Avram Folomoc.

Lucian Marina, directorul artistic al Festivaului adresează felicitări tinerilor solişti vocali

Astfel, la ediţia de anul acesta a Festivalului au sosit cunoscutul solist instrumentist ţambalistul Nicolae Barbu şi tânăra Narcisa Barbu, care a ocupat locul doi în competiţia ,,Tinerii solişti vocali” (Premiul I fiind conferit micuţei Elena Molea de la Grădiniţa PP4 din Caransebeş, instruită de coordonatoarea Maria Bârza).

Din zona de interferenţă, la Festival au venit membrii Ansamblului folcloric din Baia de Aramă (de unde a sosit şi Preacucernicul părinte Vasile Ganţu, care la festivitatea de inaugurare a binecuvântat reuniunea) şi încântătorii tineri membri ai Ansamblului folcloric ,,Muguraşul“ din Şimnicul de Sus de lângă Craiova care, instruiţi de Marian Dinică, s-au bucurat de aplauze frenetice, atât pentru ,,Jocul fetelor” cât şi pentru tradiţionalul joc ,,Căluşul”, executat cu brio.

Ansamblul folcloric ,,Muguraşul“ din Şimnicul de Sus de lângă Craiova, judeţul Dolj

Nimic mai prejos nu au fost nici membrii formaţiei ,,Florile Bucovinei” din Rădăuţi. Dimpotrivă, tinerii în frunte cu domnul Ovidiu Foca, directorul Casei de cultură din Rădăuţi au prezentat frumuseţile folclorului din Bucovina.

Premiul ,,Slobodan Marcovici – Bâz”, instituit în semn de amintire la recent decedatul cel mai mare doinitor român din Timoc, a fost decernat renumitului interpret la nai Kristian Trailovici, cu numele artistic Christian Rutsanu, supranumit Wagner.

Andreea Juravle din Rădăuţi este laureata nou institutului Premiu ,,Branco Olar”, în semn de omagiu faţă de cel mai popular solist vocal român din Timocul sârbesc.

Marele premiu pentru cea mai reuşită reprezentare la Festival a fost acordată membrilor Ansamblului Folcloric ,,Tradiţii arădene” instruiţi de renumitul coregraf Ilie Macovei şi care de data aceasta au fost conduşi de coordinatoarea Maria Vătavu.

Ansamblul folcloric ,,Tradiţii arădene” din Arad – România cu coregraful Ilie Macovei

Demn de menţionat că, organizatorii Festivalului Internaţional ,,Joc Românesc” şi anul acesta au decernat Placheta Festivalului personalităţilor merituoase. De data aceasta, prestigioasa recunoştiinţă a fost conferită domnului Titus Corleţean, pentru contribuţia domniei sale la soluţionarea aşanumitei ,,probleme valahe”, precum şi Preacucernicului părinte protopop al B.O.R. de Dacia Ripesisde Boian Alexandrovici, vicar administrativ al Timocului şi renumitului om de ştiinţă dr. Slavoliub Gaţovici care prin cercetările ştiinţifice şi cărţile publicate atât în limba sârbă cât şi în limba română a contribuit la elucidarea disensiunii între noţiunile român şi valah, cum sunt supranumiţi în Serbia de poporul majoritar membrii comunităţii româneşti.

Provenienţa etimonului rumân este explicat prin următorul citat gravat pe Placheta Festivalului: ,,După aceea zidi Romil cetate prea mare şi frumoasă. De la Adam până
s-au făcut Rimul, 4708 ai. Şi cu glas de bucium ură: să asculte toată lumea de cetatea ce i se puse nume RIM. Deci câţi es de acolo, ei se chiamă
RUMÂNI."

FOTO: John Omorean din SUA, Boian Bărbuţă (Negotin) şi Romeo Cîrşmaru (T. Severin).

IMPRESII DESPRE FESTIVAL:

John Omorean, Minesotta – USA:

=========================

Stimate domnule Marina, doresc să vă mulţumesc pentru invitare şi ospitalitatea sătenilor din Jâtcoviţa. In plus a fost o onoare să fi in Juriul Internaţional, pe lângă alţi specialişti şi mai ales pe lângă marele şi cunoscutul poet român domnul Florian Silişteanu. Festivalul a fost superb.

Mihailov Stevan, Comunitatea Românilor din Serbia:

======================================

Felicitări pentru reuşita Festivalului. Îmi pare foarte rău că nu am putut ajunge, astăzi am ajuns din concediu. Am auzit de la vicepreşedinţi laude la superlativ. Felicitări încă odată.

Boian Barbuța, preşedintele asociaţiei Iniţiativa Culturală Română:

================================================

FELICITER ,PENTRU ORGANIZARA FESTIVALI! IO NU AM AVUT MARE POSIBILITATE SE VA AJUT ,DA MA PLACUT FESTIVALU ,CRED CE ANU VITOR POT SE VA AJUT. FELICITER ,LUCIAN ! SINGER IT SPUN! TOT A FOST BINE!

Christian Rutsanu Wagner, muzician

============================

IMPRESII DESPRE FESTIVAL:

John Omorean, Minesotta – USA:

=========================

Stimate domnule Marina, doresc să vă mulţumesc pentru invitare şi ospitalitatea sătenilor din Jâtcoviţa. In plus a fost o onoare să fi in Juriul Internaţional, pe lângă alţi specialişti şi mai ales pe lângă marele şi cunoscutul poet român domnul Florian Silişteanu. Festivalul a fost superb.

Mihailov Stevan, Comunitatea Românilor din Serbia:

======================================

Felicitări pentru reuşita Festivalului. Îmi pare foarte rău că nu am putut ajunge, astăzi am ajuns din concediu. Am auzit de la vicepreşedinţi laude la superlativ. Felicitări încă odată.

Boian Barbuța, preşedintele asociaţiei Iniţiativa Culturală Română:

================================================

FELICITER ,PENTRU ORGANIZARA FESTIVALI! IO NU AM AVUT MARE POSIBILITATE SE VA AJUT ,DA MA PLACUT FESTIVALU ,CRED CE ANU VITOR POT SE VA AJUT. FELICITER ,LUCIAN ! SINGER IT SPUN! TOT A FOST BINE!

Christian Rutsanu Wagner, muzician

============================

După părerea mea festivalul a fost unul foarte reuşit. Şi publicul a fost super.

Îmi pare foarte rău că au căzut cheltuielile pe spatele dvs. Asta nu e ok.

Trebuie cineva să stea aici dupa povestea întreagă. CINEVA adică Ţara.

un material primit de la fratele nostru lucian marina

luni, 23 iulie 2012

curierul zilei din 24 iulie cu prastia n vrabii de silisteanu Fără precedent! Am arătat că se poate

marţi, 24 iulie 2012

Cu praştia-n vrãbii

- de Silişteanu -

(Știri pe scurt, de folos, viațã lungã şi PAMFLET )

Fără precedent! Am arătat că se poate

Sătenii au cîntat pentru prima dată în viaţa lor folk

Punctăm telegrafic finalul unui proiect în care nu a crezut prea multă lume. Am în­tîmplat folk la căminul cultural. Au ve­nit de la Cluj Magda Puşkaş, Rareş Suciu şi Emeric Imre. Peste 500 de oa­meni au luat cu asalt grădina de vară, spe­cial a­me­najată în faţa Căminului Cul­tural din Siliştea. Merită aprecieri Florian Liviu Năs­tase şi toţi ceilalţi, Narcis Go­deanu, Nico­lae Bănuţă şi alţii.

A fost mi­nunat! A fost pentru prima dată în istoria comunei cînd au venit în spectacol artişti de talie naţio­nală. Un plan pus la punct în amănunt de semnatarul acestei rubrici. Bravo, oa­meni buni!

Magda Puşkaş, cea mai mare voce feminină a folkului românesc
Emeric Imre, nebun de alb

Se mută la oraş şi are nevoie de gazdă

Micuţul care a tulburat inima unei aproape întregi Românii este din nou în actualitate. Gabriel Daniel Ştefănescu merge în clasa a şasea la Liceul de Muzică Dinu Lipatti de aici, de la noi, din Piteşti. Pruncuţu’ are fraţi mulţi şi o situaţie materială care nu e deloc roz. Cu toate acestea, ei nu vor ni­mic gratis de la nimeni. Îi vedem şi acum cîntînd pe Centru, lîngă frizeria de lîngă Aşchiuţă. Pe scurt, problema este aşa: cerem sfatul dum­nea­voastră şi eventual o modalitate, o părere şi, de ce nu, chiar o ofertă de a-l primi pe micul artist în gazdă. Să nu fie departe de Centru totuşi. Dăm aici numărul de telefon al tatălui, cel care şi hotărăşte de altfel ce şi cum. Vă mulţumim! Telefon: 0726177456.

Poemul pentru revista acestei ţări în care niciodată nicăieri nimeni nu îţi iese cu plin

Poemul pentru revista acestei ţări în care niciodată nicăieri nimeni nu îţi iese cu plin
poezie [ ]


- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [florian stoian- silisteanu ]

2012-07-23 | |



Poemul pentru revista acestei ţări în care niciodată nicăieri nimeni nu îţi iese cu plin
Textul acesta plagiat în 80 de feluri tocmai ca din fiecare să ajungă spre casă oraşul
Doctori în castraveţi în litere în aer şi în salam
jumătatea unui popor de legume pe etichetele cărora scrie în limba chineză ceva despre mă-ta
Caut meseriaşi ca să dea la rindea căcănarii de prin presa locală din ţările de sus şi de jos şefi de centre culturale care ţin la borcan un bilet de tramvai nu cumva să deraiem împreună
Ce mai faci?
De câteva zile mă uit să văd ce scrie sub capacele de la sticlele cu bere pe care le bea câinele acesta care latră doar lui
În prima mea zi de căutător sub capace am găsit diacritice

Dragă mamă
Sunt încă viu

duminică, 22 iulie 2012

fotografii inedite cu : pepe, luminita anghel, gigi netoiu,ioan andone fotografiati de florian silisteanu in urma cu 10 ani


gigi netoiu fotografiat de florian silisteanu


sosia de la vacanta mare - omul locuieste in venezia

ioan andone fotografiat de florian silisteanu


pepe fotografiat de florian silisteanu

tinu veresezan fotografiat de florian silisteanu



luminita anghel fotografiata de florian silisteanu



luminita anghel, pepe, tinu veresezan, ioan andone, gigi netoiu, in urma cu aproape 10 ani
foto:florian silisteanu

sâmbătă, 21 iulie 2012

folk la caminul cultural pentru prima data in romania spectacol gandit si produs de florian silisteanu pe scena cu magda puskas,rares si emeric imre


bagajele poetului pentru calatoria inspre spectacol

silistea caminul cultural .moment in care se pregateste construirea unei scene



in spatele caminului cultural unde orice roman se poate usura de ciuda ca intr un sat din romania se intampla in sfarsit un spectacol si asta cel putin in comuna cateasca exact dupa 22 de ani. 22 de ani in care nimeni nu a facut ceva la unul dintre caminele culturale. desigur s au cheltuit bani multi cu intretinerea acestor camine in care unul si altul a mai facut un botey sau o nunta

in rosu atent la toate florian silisteanu avand griji ca proiectul folk la caminul cultural sa se intample

cu giuliani un prieten de nadejde


incep sa vina si sa ocupe locul precis indicat micii intreprinzatori care vor servi racoritoare bere si mititei

incepe sa prinda contur scena

montam un bener de la radio magic fm post de radio care ne a ajutat sa promovam evenimentul

sosesc bancile care vor fi amplasate in locatia evenimentului stabilita de florian silisteanu

primarul florian liviu nastase inca un pic timid adica un pic neincrezator ca in comuna cateasca se va intampla in sfarsit...CEVA

prinde contur si spatiul gradina de vara daca vreti
in imagine adrian sima unul dintre putinii care au pus umarul













au sosit emeric imre cu ochelari de soare magda puskas in dreapta lui emeric si in spate cu sapca rares

emeric imre magda puskas si rares in redactia ziarul de la sat

prinde contur intreaga manifestare



maestrul de sunet gore de la centrul cultural mioveni condus de argentina culcus

se fac repetitii se fac probe de sunet

si miracolul se intampla fiindca oamenii incep sa vina la folk la caminul cultural

magda puskas si rares pe scena de la folk la caminul cultural



atmosfera minunata la folk la caminul cultural


imagini istorice ale primului spectacol desfasurat in ultimii 22 de ani la un camin cultural din judetul arges comuna cateasca romania

atelier

avocatul florian al clujului si al nostru prieten

o parte dintre copiii comunei cateasca frumosi si curati aducatori de speranta tocmai fiindca le am oferit un inceput


dupa spectacol la o inghetata la fratele nicolae banuta general de oameni

florian silisteanu si magda puskas in timpul spectacolului in timpul concertului folk la caminul cultural

magda puskas poate cea mai mare voce a folkului romanesc


primarul comunei cateasca liviu florian nastase mandru ca a fost martorul acestui eveniment un martor care a contribuit decisev la realizarea acestui vis punand la dispozitie absolut toate cerintele producatorului general al proiectului florian silisteanu



emeric imre la folk la caminul cultural











a urcat păe scena si unul dintre lautarii din zona




emeric imre canta uneori si la vioara...asta numai ca sa il provoace pe florian silisteanu care canta la timp.an






noapte memorabila la silistea 20 august 2012 data in care s a pus in istorie primul spectacol in aer liber folk la caminul cultural un spectacol gandit si produs de florian silisteanu

un cuvant de lauda generalului de brigada in rezerva nicolae banua

au cantat cu noi si copiii

un cuvant de lauda pentru preotul ion mihai



un cuvand de lauda pentru magda puskas

un cuvant de lauda pentru primarul liviu florian nastase si narcis godeanu oamenii care platit din propriile buzunare cea mai mare parte din cheltuieli. multumim

florian silisteanu , magda puskas, rares si emeric imre la silistea la folk la caminul cultural




poetul florian silisteanu si magda puskas in folk la caminul cultural

imi si sorin de la radio enigma





rares, magda puskas, florian silisteanu si emeric imre profesionisti , calzi, sinceri si devotati unei cauze a inaltului/ silistea comuna cateasca judetul arges romania 20 august 2012 la folk la caminul cultural


magda si prietena georgiana

afis folk la caminul cultural

rares chitaristul magdei puskas si o admiratoare din silistea



poetul florian silisteanu in timpul spectacolului folk la caminul cultural


fotografii de camelia serban, cristina moraru,florian silisteanu
multumim centru cultural mioveni argentina culcus pentru sonorizare
multumim ion glont manager hotel magic
multumim primarului inginer liviu florian liviu nastase si narcis godeanu pentru sprijinul financiar acordat pentru implicarea totala
multumim generalului nicolae banuta
multumim ion si veronica din almis mioveni
multumim tuturor celor care au venit in numar atat de mare si au construit deodata cu noi cei de pe scena o emotie atat de inalta

multumim tuturor televiziunilor mediei in general care a considerat ca e neimportant un act cultural
multumim celor care conduc institutii si se bat cu pumnii in piept cand fac cate un mic eveniment la care participa in grupuri pe schimburi de experienta pe banii statului