miercuri, 20 mai 2015

# preacurajos popor! nu mai jurați fraților că o să muriți făcând și dregând pentru țară, pentru popor. de n-ați trudit în timp de vreme rea nici în pâinea păcii nu o să găsiți miez! la muncă și la faptă! Domnul Iisus Hristos , nimic n-a jurat, dar... .....! florian silișteanu - azi sacramento california

# preacurajos popor!
nu mai jurați fraților că o să muriți făcând și dregând pentru țară, pentru popor.
de n-ați trudit în timp de vreme rea nici în pâinea păcii nu o să găsiți miez!
la muncă și la faptă!
Domnul Iisus Hristos , nimic n-a jurat, dar... .....!
florian silișteanu - azi
sacramento california

mie imi place


Principesa Mostenitoare Margareta, noul presedinte al Crucii Rosii Romane, Brasov, 15 mai 2015, foto Daniel Angelescu, ©Casa Majestatii Sale Regelui Mihai I

florian silișteanu 18 mai 2015 sacramento california statele unite ale americii


# lung poem de risipire 
de florian silișteanu

peste fruntea unui câmp se așterne gândul
maica duce înspre îngeri, la cântar
... pământul

foto, azi, 18 mai 2015 ...pur și simplu



















luni, 18 mai 2015

hopa!

hopa!
se apropie....emoticon smile
păi dacă vor fi luați la bani mărunți toți patronii și directorii de ziare, de fițuici de trust și de libelulă, de teve și șanț tras pe roata manipulării....nu cred ca dintr-o mie să scape....să zicem......5
bine înțeles că totul va fi politic și că sfinții din media nu vor cădea din icoane!
treceți și pe la pitești băieți, prin vâlcea,pi la craiova, sibiu, cluj, tmișoara, bucurești, ....greu la deal cu boii mici!
comentarii, Percheziţii de amploare luni dimineaţă într-un dosar desprins din dosarul...
REALITATEA.NET

# - Belgradul care vă sărută-n frunte și în inima deschisă, care mereu (de 48 de zile și nopți) îmbrățișează serbia noastră! Azinoapte, cu poetul frate Florian Stoian Silișteanu al Piteștilor, NATO de prima dată n-a îndrăznit să ne mai bombardeze, aici în capitala noastră! Doar s-a îndreptat spre orașul tragic Niș, spre sudul țării spre KOSOVO cel sfânt Adam Puslojic, Belgrad, 10 mai 1999


 # - Belgradul care vă sărută-n frunte și în inima deschisă, care mereu (de 48 de zile și nopți) îmbrățișează serbia noastră!
Azinoapte, cu poetul frate Florian Stoian Silișteanu al Piteștilor, NATO de prima dată n-a îndrăznit să ne mai bombardeze, aici în capitala noastră!
Doar s-a îndreptat spre orașul tragic Niș, spre sudul țării spre KOSOVO cel sfânt
Adam Puslojic,
Belgrad, 10 mai 1999
# peste 3500 de cititori
este o onoare și o mare bucurie de viață
o experiență ,o șansă care a schimbat mult și total prin nunta aceasta de semne spre care tot merg...ca să pot înțelege mai bine ce e cu mine, cu vecinul de drum, cu pasărea, cu omenia și cu distanța din care venim
îmi aduc aminte că nu la mult timp după apariție m-am blocat atunci când am văzut la protv , cred că era duminica, am văzut coperta ..vorbea despre carte un om foarte drag mie...cristi tabără - ( îl întâlnisem la sala palatului la primul concert al lui goran bregovic - discuția cu domnul cristi tabără a fost mai mult un salut...nu știu ce am spus...țin minte doar că omul a zâmbit, a luat cartea...și....și...n-a fost bucurie mai mare ca aceea în care...mai bine de 5 minute....s-a vorbit despre....meseria de martor- de la mineriadă pe frontul din iugoslavia - florian silișteanu - editura paralela 45
la vremea respectivă nu mă gândeam să trec frontiera dintre poezie și cea a reporterului special- corespondent de război- și asta chiar dacă între timp semnasem câteva sute de articole, reportaje, luasem câteva premii naționale pentru reportaj, spun cu mândrie, surclasând nume celebre în timpul de atunci , nume cunoscute din media
nu intru în amănunte....nu amintesc aici cum un director de ziar mi-a aruncat o bancnotă de 50 de lei drept...bani de drum....( o să povestesc cu lux de amănunte scena aceea....începusem să văd deja prin unii oameni ....micimea....mizeria...)
au fost peste 25 zile de corespondențe la prima pagină în curierul zilei, desigur în exclusivitate, corespondențe răsplătite cu onoare din partea miilor de cititori -peste 15 mii la vremea respectivă ), cu tristețe din partea familiei care îmi purta de griji, cu totală lipsă de simpatie din partea unui alt director de ziar și...cu enorm de multă bucurie în sufletul meu și asta fiindcă Dumnezeu îmi arăta din nou dragostea lui.
hilar era când din când în când câte un amic îmi aruca aproape veninos faptul că nu dau măcar o bere din miile de mărci pe care , chipurile....le primisem ( era prin 1999- 2000 cred)
m-a mai bucurat că la vremea respectivă, parcă în evenimentul scria,...meseria de martor era considerată cam prima carte de reportaj de succes de după 1989.
faptul că nu am făcut parte niciodată dntr-o ....gașcă nici literară nici altcumva,dintr-o grupare...nu mi-a adus mereu avantaje, publicitate, notorietate...
până una alta, fiindcă l-am reîntâlnit de curând, fiindcă mi-a acceptat prietenia pe facebook mulțumesc foarte mult domnului călin vlasie pentru că a avut încredere în mine, măcar la vremea respectivă, și...că veni vorba....istoria literară îl va pune în vitrina competiției, dacă nu ca poet...sigur ca un editor, poate cel mai important din vremea modernă a româniei și asta fiindcă a dat șanse enorme unor oameni despre care azi nu ați fi auzit niciodată. ori nu e de colea să ai ocazia de a te arăta , să pui pe masă din tot ceea ce ai tu mai bun
despre domnul adam puslojic nu spun decât că e cea mai frumoasă românie pe care am avut bucuria să o cunosc, că este omul care mi-a pus ordine și demnitate în inimă care m-a făcut să am limpede vedenia ca însoțitoare de soartă, să am discernământ și , mai ales, puterea de recunoaște și a îndrepta imediat atunci când am greșit, adam puslojic- o lecție deschisă a demnității - traducătorul și poetul din kobișnița lui Dumnezeu

duminică, 17 mai 2015

# din fericirile lui florian - despre iubirea de țară -cele zece înălțimi din strigarul distanței-(nu întoarce spatele atunci cînd vine vreme rea în țara ta)

# din fericirile lui florian - despre iubirea de țară
-cele zece înălțimi din strigarul distanței-
(nu întoarce spatele atunci cînd vine vreme rea în țara ta)
1 poporul care nu se iubește și nu se respectă pe sine nu îl iubește și nu îl respectă pe Domnul
2 nu îți iubești țara nu ești iubitor de patrie dacă tu pui mai presus evaziunea fiscală și o tot cârpești cu negru și cu zăbală cu copiii și frații tăi
3 nu ești iubitor de glie dacă îți copiezi examenele prin școli și prin viață
4 nu ești patriot absolut deloc dacă arunci cu salam și suta de lei flămânzind prin buzunarele gloatei
5 slugă ești dacă trudești pentru o pâine celui care întoarce când pe o față când pe alta traista zilei, când manipulezi prin ziar ori televiziune, facebook ori altă depărtare media, în schimbul unor avantaje ori din prostie , slugă ești când lași capul micimii- atunci aerul doare cel mai tare
6 mic ești și deloc iubitor de neam ești atunci când stai de după perdea și abia când lupta e gata mergi să pupi mâna învingătorului
7 iubirea de țară se face în taină prin faptă și normalitate, hărnicie și demnitate și nu prin ciupit lumina zilei acolo unde e înalt
8 nu ești viteaz și nici în papucii lui Dumnezeu atunci când ai nu știu câte conturi pe facebook, opt adrese cu cifru, șase gâște cu număr impar, nume de cod și de copac tăind prin livada dintre îngeri - nu, nu , nu îți iubești neamul dacă acesta ești
9 nu ești altcumva decât mic și cârdaș când trăiești cocoțat pe memoria unui bunic ori neam cu decorații, tu nefăcând altceva pentru a lăsa lumina faptei la mormântul celui viteaz
10 îngust și scârbos va fi drumul tău votând pe izmene ori călătorii spre căciulata sau în altă clipită, ori pentru un post de lucru la stat plodului tău cu trei facultăți plătite și nimic în conștiință
11 vai ție că nu iubitor de țară și de popor ești dacă promiți și nu te ții de cuvânt ci topești fabrica și pui pe aragaz neputința ta doar ca să petreci revelionul cu mă-ta și neamul tău într-o țară de sus ori de jos cu ai tăi îngropând zurgălăul
12 nu ești deloc patriot și nu ești luminos dacă pândești celui ce construiește și este mai chivernisit, mai cu minte, mai inteligent și mai harnic, avut și cu multe, nu ești neam bun dacă tu doar strigi celui bogat și-l scuipi când nu te vede fiindcă are casa mai mare și grădina cu vișini răcorind hărniciei și- i pândești caprele când vin spre mulsul de seară al binelui
13 nu, nu ești absolut deloc înalt dacă extemporalul tău a fost notat cu trecere iar acum ocupi locul unui semen care este cu mult mai talentat și mai pregătit
14 nu, nu ești un român bun dacă din toate acestea nu ți-a scăpat nimic. iar dacă așa stau lucrurile ...rău îmi pare! mulți și proști ,răi și atât?!.în acest caz nu asta este este românia mea...ci vremea cea rea care vine! dacă așa stau lucrurile, va trebui să te lupți cu mine, cu mine și cu toți cei care credem că patria nu este altceva decât numele mamei, că iubirea de țară este faptă și nu un ceai pe care îl bei dimineața când te scarpini ciugulind umilinței!
www.radioteiubesc.com - atitudine, demnitate, cultură și civilizație
primul post de radio în limba română din istoria statului california - usa
www.radioiteiubesc.com - un camarad care nu te lasă la greu
un proiect gândit și realizat de poetul florian silișteanu
florian silișteanu
17 mai 2015
sacramento california statele unite ale americii
adică...pe drum!

generația 80 - un strigar ca vedere ca atitudine , o părere semnată de florian silișteanu

generația 80
deși nu cred în catalogul acesta...mi se pare corect să îl accept...este o opțiune în care majoritatea decide- această ordine pare firească și nu din considerentele unui reper ci mai degrabă ca metodă de afirmare
în ceea ce mă privește, ca scriitură, ca îndemn și semn literar, cei mai mulți dintre cunoscuți, unii au și scris- nu mă pot pune în nici-o așezare...ori...asta, îi convine de minune lui florian silișteanu- poetul distanțelor ( nu vreau să par înfumurând dar mi-e bine )...îmi convine:)
până atunci...aș aplauda o parte dintre înaintași , mulți dintre ei au intrat devinitiv , pe ușa din față a istoriei literare. pentru cei mai mulți păstrez doar gândul unei apucături care mă determină să subliniez că au existat pe firmament doar fiindcă au fost susținuți de ...fenomenul de...gașcă! unul care bântuie și azi nu numai în mișcarea literară, sau, mai bine spus, au fost prinși în menghina cotidianului nu pentru că ar fi avut operă ci pentru că opea lor era din ghiveciul operelor în care termometrul era doar...căldicel - tu mă susții pe mine, eu te premiez pe tine, tu vii luna asta la târgul meu de carte , eu vin la anul la festivalul tău , tu mă inviți în revista ta cu un grupaj de semne, eu te premiez în revista mea cu ...drag:)! în fine...e strigarul meu din această dimineață de duminică, înainte de a merge la biserică - bucurie vă doresc împreună cu cei foarte dragi!


uitasem de ...un minim efort , un punct care să pună informația în valoare
Literatura română postmodernă
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Literatura română
Pe categorii
Istoria literaturii române
Evul mediu
Secolul 16 - Secolul 17
Secolul 18 -Secolul 19
Secolul 20 - Contemporană
Curente în literatura română
Umanism - Clasicism
Romantism - Realism
Simbolism - Naturalism
Modernism - Tradiționalism
Semănătorism- Avangardism
Suprarealism - Proletcultism
Neomodernism - Postmodernism
Scriitori români
Listă de autori de limbă română
Scriitori după genuri abordate
Romancieri - Dramaturgi
Poeți - Eseiști
Nuveliști - Proză scurtă
Literatură pentru copii
Portal România
Portal Literatură
Proiectul literatură
v • d • m
Postmodernismul s-a declanșat în literatura română în a doua jumătate a anilor șaizeci și continuă să existe până în zilele noastre. Problematica delimitării acestui curent, recunoscut pentru dificultatea de a primi o definiție unică, implică nevoia de raportare la o direcție literară opusă desfășurată sincron, anume modernismul. În cultura română, regimul politic a favorizat opere care să continue direcția modernistă manifestată în perioada interbelică, în schimb mușamalizând creațiile autorilor interesați de o estetică nouă, de avangardă. De aceea, literatura postmodernă s-a desfășurat până la sfârșitul anilor optzeci în mod subteran, materializându-se în activitatea mai multor grupuri și cenacluri literare. Din 1990, s-au publicat multe dintre operele cenzurate în deceniile anterioare; noile creații reflectă direct schimbarea regimului politic în România către unul permisiv.
Cuprins [ascunde]
1 „Neo-modernismul“ și reacții împotriva sa
2 Generalități
3 Grupuri literare postmoderne românești
4 Scriitori postmoderni de limba română
4.1 În Republica Moldova
5 Bibliografie
„Neo-modernismul“ și reacții împotriva sa[modifică | modifică sursa]
Primele reacții împotriva poeticii moderniste „oficiale” a anilor șaizeci au venit de la „grupul oniric” (Leonid Dimov, Emil Brumaru, Vintilă Ivănceanu, Dumitru Țepeneag). Lor li se vor adăuga, dar nu în mod necesar programatic, mai vechea Școală de la Târgoviște a prozatorilor Radu Petrescu, Mircea Horia Simionescu, Costache Olăreanu (pentru care o primă ocazie de manifestare se declanșează abia acum), Cenaclul de luni (condus de Nicolae Manolescu), Cenaclul Junimea (al criticului Ovid S. Crohmălniceanu) Cenaculul Universitas, condus de Mircea Martin. Este momentul în care se impune în literatură „Generația optzeci”, recunoscută drept cea mai orgolioasă dintre manifestările artistice din a doua jumătate a secolului al XX-lea.[necesită citare]
După o modernitate manifestată și dezvoltată organic, în perioada interbelică, a urmat epoca neagră a proletcultismului, când au fost scrise foarte puține opere literare de valoare. În anii 1960, tradiția modernistă a fost reînnodată prin apariția unui curent denumit de Mircea Cărtărescu în studiul său, „Postmodernism românesc”, tardo-modernism, iar în alte surse, neo-modernism. Excepție făceau prozatorii din grupul Școlii de la Târgoviște (Mircea Horia Simionescu, Radu Petrescu, Costache Olăreanu, Tudor Țopa), cei din grupul oniric( Dumitru Țepeneag sau Leonid Dimov) sau marele poet Mircea Ivănescu. Prima izbucnire s-a produs în anii optzeci, când un grup de poeți, grupați în jurul profesorului Nicolae Manolescu au format Cenaclul de luni, în timp ce prozatorii, grupați în jurul profesorului Ovid S. Crohmălniceanu au continuat să frecventeze Cenaclul Junimea. Grupurile acestea au debutat în câteva volume colective, apoi s-au afirmat în volume colective. Între trăsăturile cele mai evidente s-ar putea aminti amestecul de narativitate și lirism în poezie, oralitatea expresiei, pastișa, parodia, colajul, jocurile de limbaj. În fond, tipologia postmodernă s-ar putea defini tocmai prin lipsa unei tipologii riguroase, prin extremă mobilitate și amestec voit al genurilor.
Generalități[modifică | modifică sursa]
Este greu, dacă nu imposibil, de împăcat punctele de vedere ale teoreticienilor asupra dimensiunii postmodernismului și mai cu seamă de a o sintetiza în doar câteva principii. Căci zonele în care liniile ce desenează hărți atât de diferite, se intersectează, nu sunt prea numeroase. Iată totuși câteva puncte de vedere ale unora dintre cei mai autorizați comentatori români ai fenomenului.
În proză, postmodernismul presupune textualism, un mod de a organiza povestirea sau romanul; trecerea de la proza auctorială la proza autoreflexivă; predilecția pentru fragment și o nouă relație cu cititorul, afirmă Eugen Simion. Poezia postmodernă – consideră Nicolae Manolescu – își împrumută criteriul poeticului din aceea modernă, cu deosebire că se arată mult mai îngăduitoare în preferințele și în idiosincrasiile ei.[necesită citare] Epoca postmodernă nu inventează cu adevărat o nouă poezie, așa cum inventase epoca modernă. Monica Spiridon îl consideră în schimb doar un mit cultural și nimic altceva.[necesită citare] Mircea Cărtărescu, dimpotrivă, accentuează latura autobiografică, realistă, orală și prozaizantă a curentului. Ion Bogdan Lefter evidențiază legăturile dintre postmodernism și experimentul literar românesc din anii '60-'70. Pe lângă toate acestea postmodenismul mai înseamnă joc, combinație, ironie, retorică, eliberarea fanteziei și împrumutarea limbajului familiar, dar și ingenioase construcții din „prefabricate”. Iar lista trăsăturilor ar putea fi amplificată.
Grupuri literare postmoderne românești[modifică | modifică sursa]
Grupul oniric s-a constituit prin anii ’64 de către Leonid Dimov, Emil Brumaru, Vintilă Ivănceanu și Dumitru Țepeneag, cărora li s-au adăugat ulterior Virgil Mazilescu, Daniel Turcea ș.a. Vag apropiat de literatura onirică romantică, dar mai ales de estetica suprarealistă, a fost rapid interzis de cenzura comunistă. Dumitru Țepeneag s-a refugiat la Paris unde trăiește și azi, iar ceilalți au fost marginalizați.
Școala de la Târgoviște se referă la un grup de prozatori între care Radu Petrescu, Costache Olăreanu și Mircea Horia Simionescu – numit astfel pentru că ei s-au intalnit la scoala in Targoviste; numai Mircea Horia Simionescu era originar din Targoviste – ale căror trăsături, recunoscute chiar de ei, sunt subiectivitatea, hazardul și jocul.
Grupul de la Brașov(Cenaclul 19)- reprezentat mai bine în anii 1990 de câțiva poeți și prozatori originari din Brașov:Andrei Bodiu, Caius Dobrescu, Alexandru Mușina, Simona Popescu Angela Nache Mamier,Ioan Pop Barassovia,Gheorghe Craciun etc.
Cenaclul de luni, al studenților din Centrul Universitar București, condus de Nicolae Manolescu, a reprezentat nucleul bucureștean al poeziei noii generații, numită și generația ’80 sau generația în blugi. A fost înființat în anul 1977 și desființat în 1984 de secretariatul P.C.R. al Universității, care îl considera subversiv. Volumele colective emblematice ale grupului au fost antologiiile de poezie Aer cu diamante de Mircea Cărtărescu, Traian T. Coșovei, Florin Iaru și Ion Stratan, publicată în 1982 și Cinci cu Bogdan Ghiu, Ion Bogdan Lefter, Mariana Marin, Romulus Bucur și Alexandru Mușina, apărută în 1983.
Cenaclul Universitas (1983-1990), al studențiolor din Centrul Universitar București, condus de Mircea Martin.
Cenaclul Junimea, al studenților din Facultatea de Filologie din București, din anii șaptezeci și optzeci, condus de criticul Ovid S. Crohmălniceanu. Volumul cult al grupului este Desant ’83 (1983) care conține proză scurtă scrisă de șaisprezece tineri debutanți (Mircea Nedelciu, Nicolae Iliescu, Cristian Teodorescu, Călin Vlasie, Ion Bogdan Lefter, Gheorghe Crăciun, George Cușnarencu, Mircea Cărtărescu ș.a.).
Cenaclul Litere, condus la sfârșitul anilor nouăzeci de poetul Mircea Cărtărescu, care a dat mai multe promoții de poeți și prozatori tineri.
[[Cenaclul ,,Pavel Dan" din Timișoara, condus de Viorel Marineasa începând cu anii 70 până în 1989, când s-au format aici poeți și prozatori ca: Ion Monoran, Adrian Derlea, Mircea Bârsilă, Eugen Bunaru, Petru Ilieșu, Ioan Crăciun, Simona - Grazia Dima, Marcel Tolcea, Ioan T. Morar, Gheorghe Pruncuț, Daniel Vighi, Mircea Pora, Viorel Marineasa, Lucian Petrescu, mai apoi Rodica Dragincescu, Marian Oprea. După 1990 au apărut nume noi, îndeosebi în poezie: Robert Șerban, Adrian Bodnaru, referent cultural fiind acum prozatoarea Dana Gheorghiu. Din 1996 până în prezent, coordonatorul (îndrumătorul)cenaclului este poetul Eugen Bunaru. Perioadă în care s-a afirmat un nou val de tineri scriitori (douămiiști): Tudor Crețu (poet, prozator, critic literar), Alexandru Potcoavă (poet, prozator), Adriana Tudor Gâtan (poetă), Cătălina George (poetă), dar și mai tinerii (poeți și prozatori) postdouămiiști: Moni Stănilă, Marius Aldea, Aleksandar Stoicovici, Alexandru Colțan, Eliana Popeți, Ionuț Ionescu, Octavia Sandu, Ioana Duță, Beatris Serediuc, Ariana Perhald, NicoletaPapp. Tot în această perioadă, au fost publicate (Ed. Marineasa)două antologii poetice (selecția și prefața de Eugen Bunaru):,,Dintr-o respirație. Generația 2000", Ed. Marineasa, 2003 și ,,Pavel Dan 50", Ed. Marineasa 2008.
Scriitori postmoderni de limba română[modifică | modifică sursa]
S-a remarcat la noi în mod deosebit generația deceniului nouă, reprezentații ei fiind porecliți „optzeciști”. Dintre cele mai cunoscute nume, îi amintim pe:
prozatorii: Ioan Mihai Cochinescu, Gheorghe Crăciun, Răzvan Petrescu, Ștefan Agopian, Dumitru Radu Popa, Sorin Preda, Mircea Cărtărescu, Cristian Teodorescu, Ioan Lăcustă, Nicolae Iliescu, George Cușnarencu, Mircea Daneliuc, Ioan Groșan, Bedros Horasangian, Mircea Nedelciu, Stelian Tănase, Adriana Bittel, Vasile Andru, Florin Șlapac, Alexandru Vlad, Adrian Oțoiu, Daniel Vighi, Nicolae Stan, Șerban Tomșa
poeții: Elena Ștefoi, Marta Petreu, Liviu Ioan Stoiciu, Ion Stratan, Nichita Danilov, Romulus Bucur, Florin Iaru, Matei Vișniec, Alexandru Mușina, Magdalena Ghica, Mariana Marin, Mariana Codruț, Ion Mureșan, Petruț Pârvescu, Mircea Bârsilă, Ioan Es. Pop, Mihail Gălățanu, Călin Vlasie, Cristian Popescu, Simona Popescu, Marcel Tolcea, Daniel Pișcu, Liviu Antonesei, Mircea Cărtărescu, Horia Gârbea, Marian Drăghici, Paul Vinicius, Paul Aretzu, Adrian Alui Gheorghe, Eugen Bunaru, Costel Stancu Angela Nache Mamier,Ioan Pop Barassovia.
În Republica Moldova[modifică | modifică sursa]
Mișcarea a avut un succes semnificativ și între autorii de limbă română de peste Prut, îndeosebi în poezie. Nume mai cunoscute sunt: Valeriu Matei, Nicolae Popa, Renata Verejanu, Lorina Bălteanu, Emilian Galaicu-Păun, Nicolae Leahu, Vasile Gârneț, Eugen Cioclea, Maria Șlehațchi, Andrei Țurcanu.
Bibliografie[modifică | modifică sursa]
Călinescu, Matei. Cinci fețe ale modernității, ISBN 9733402524
Cărtărescu, Mircea. Postmodernism românesc, ISBN 9732809841
Lefter, Ion Bogdan. Postmodernism. Din dosarul unei bătălii culturale, ISBN 9735932792
Oțoiu, Adrian. Trafic de frontieră. Proza generației 80, ISBN 973593292X
Doman, Dumitru Augustin. Cititorul de roman, ISBN 9786065410411
Dobre, Ana. Cărți privite în ochi, ISBN 9786066644266