despre începutul de pasere
Mâinile sunt fiinţe cu degete lungi
apa este adâncă peştele are casa deasupra în valuri
în scorbura unui copac stă ascunsă vederea
iată iubito câţi ochi clipesc printre păsări
nu-mi spune mai bine taci şi fă cuib vine o lebădă vine cineva care poartă numele tău iubito n-am de unde să ştiu până când
Mâinile sunt fiinţe cu degete lungi
oamenii pot pleca urma lor calcă uşor peste ape
pe noi nu setea ne opreşte din drum
ci numai teama că am putea deveni
cântec despre mine poezie de florian silișteanu 2007-10-26 | | se vor naşte până mâine semne luate la un loc din alergătura stinsă numai unu la mijloc se vor pârgui gutui şi-a rămâne nimănui pomul verde când uscat când al tău al Domnului sunetul pleacă la nuntă merge şchiopătând e surd numai glasul maicii lumii printre oameni mai aud şterg din lacrimă până ce se-ntunecă nici-un sfânt nu se lasă tras de mânecă nu avem la magazin din cămăşile cerute numai poate printre rafturi frigul în oglindă se îmbrăţişează umbre mute dincolo de sticla zilei... cimitirul ( o fotografie din...in urma cu...2 ani cred...acasă! acasă la mine împreună cu dragul meu frate poetul aurel sibiceanu de care îmi este tare dor: am făcut revelioane împreună cu familiile noastre , am călătorit și spart nucile distanței printre oameni, am spart ceapa -n felii si am rânduit cum am putut din bine spre bine. unii au încercat să ne dezlege frăția, alții s-au bucurat când, poate, fiecare dintre noi a mai greșit. pentru mine , poetul aurel sibiceanu rămâne același frate drag! vorbim în această ediție a matinalului de azi vinei 19 septembrie 2014, începînd cu ora 8 seara -peste...2 ceasuri și jumătate !( în românia, 20 septembrie 2014, sâmbătă dimineața începînd cu ora 6 ora șase de dimineață -deci...peste , la fel, două ceasuri și un pic ) vorbim despre frăție despre patrie și destin vorbim despre înalt și lumină despre timp și vedenie numa la www.radioteiubesc.com
cântec despre mine poezie de florian silișteanu 2007-10-26 | | se vor naşte până mâine semne luate la un loc din alergătura stinsă numai unu la mijloc se vor pârgui gutui şi-a rămâne nimănui pomul verde când uscat când al tău al Domnului
sunetul pleacă la nuntă merge şchiopătând e surd numai glasul maicii lumii printre oameni mai aud şterg din lacrimă până ce se-ntunecă nici-un sfânt nu se lasă tras de mânecă
nu avem la magazin din cămăşile cerute numai poate printre rafturi frigul în oglindă se îmbrăţişează umbre mute dincolo de sticla zilei... cimitirul
( o fotografie din...in urma cu...2 ani cred...acasă! acasă la mine împreună cu dragul meu frate poetul aurel sibiceanu de care îmi este tare dor: am făcut revelioane împreună cu familiile noastre , am călătorit și spart nucile distanței printre oameni, am spart ceapa -n felii si am rânduit cum am putut din bine spre bine. unii au încercat să ne dezlege frăția, alții s-au bucurat când, poate, fiecare dintre noi a mai greșit. pentru mine , poetul aurel sibiceanu rămâne același frate drag!
vorbim în această ediție a matinalului de azi vinei 19 septembrie 2014, începînd cu ora 8 seara -peste...2 ceasuri și jumătate !( în românia, 20 septembrie 2014, sâmbătă dimineața începînd cu ora 6 ora șase de dimineață -deci...peste , la fel, două ceasuri și un pic ) vorbim despre frăție despre patrie și destin vorbim despre înalt și lumină despre timp și vedenie numa lawww.radioteiubesc.com