instructiuni din cotul zilei

rubrica de azi

ne urm[re;te antena 1

szr si fij




instructiuni de folosire a cartelei telefonice

primăvara drumului

azi

lansare de carte fix peste 58 de minute Petru Pistol

am crezut că azi e miercuri şi iată gândul meu a scos biciul şi a hotărât că de fapt azi e joi. Am uitat ! Sper să ajung la lansarea organizată de USR Filiala Piteşti şi Centrul Cultural. Felicitări boierilor! CRITICE ŞI IPOCRITICE sala simposion ora 14

Pitești - un oraș scufundat într-o românie în derivă - cei mai aprigi torționari au fost la Pitești - manifestul roman o speranta a normaltatii

L-am invitat la masă pe fratele Aurel Sibiceanu. Am ospețit azi 6 martie umblând la vinuri vechi pentru a potrivi unor distanțe. Am bucurat timpului, am pus la cale, am rostit și trăit despre curețenie sufletească am înălțat.

Manifestul Român a fost pus la drum în anul 2005. Cu sacrificii, cu emoții, cu truda mea și a altor oameni,, cu lacrimi,cu ajutor, cu ceartă, cu miracol, cu absolută și verticală dorință și rânduire. Manifestul Roman revine! Curând!

Piteștiul ieri 5 martie 2011. Un oraș scufundat într-o românie în derivă. Un oraș cu foarte mulți oameni cumsecade, sinceri, curați,profesioniști, dar și cu o și mai mare parte de oameni abili în desfășurarea evaziunii fiscale, absolut mincinoși, lași, (tocmai s/a mai consumat o etapă a unui târg de consum tradițional - cârnați, șuncă, și alte produse absolut identice cu cele din supermarcheturi și la gust și la înfățișare fără eticheta de rigoare aferentă distribuitorilor, fabricanților etc, dar vândute ca produse făcute chipurile de casă, produse pentru care nimeni nu a primit nici/o chitanță fiscală. Pitești, un oraș rămas în istorie pentru cruzimea torționarilor, un oraș în care indivizi încă nesancționați denigrează și fac legea / cred ei! fie în pagini virtuale sau tipărite, profitând firește de complicitatea a zeci și sute de indivizi implicați în fenomenul de evaziune fiscală, implicați în fel și fel de mecanisme aparent democratice, un oraș în care bârfa are cotă de piață ridicată,un oraș în care aproapele tău se vinde pe nimic după care întoarce repede capul să vadă dacă nu cumva ai înțeles că te vinde chiar pe tine, că de fapt îți vrea binele, oraș în care șmecheri de toate felurile învârt interese care mai de care, un oraș împărțit în găști literare, gașcă din care dacă nu faci parte nu te poți bucura de valoare, un oraș în care doar câțiva polițiști și oameni ai legii au curajul să/și facă datoria,oraș în care dacă ai curajul să spui cum stau lucrurile imediat ești încolțit, orașul acesta Pitești cu mulți oameni respectabili așteptând din păcate, încă în conul de umbră aerul schimbării. Punct! O românie aproape pierdută, o țară în care pe toate posturile media tronează Iri și Moni Columbeanu, chiloții lui Bote și câinele unei dizioze- iată cum de aici putem înțelege la ce nivel spiritual și profesional au avut ca ascensiune ziariștii, formatori de opinie fără minima calitate a unui act educațional, o țară în care se pare că răsare în sfârșit...soarele! Asta depinde de atitudinea fiecăruia dintre noi, în cea mai mare parte fiind absentă...pe veci! Cred că Președintele României, domnul Traian Băsescu,nu va abandona acțiunea pentru a contura o nouă Românie, o țară în care NORMALITATEA să devină ...obișnuință, cred că până la urmă copiii copiilor noștri vor dobândi spiritul celui mai de preț mecanism: ATITUDINE! Bunădimineața România!

Volumul de versuri SERAFIM este gata pentru tipar

E destul de dificil să scrii la comandă mai cu seamă atunci când şeful ar vrea şi nu prea să se implice în treaba asta fie măcar şi la modul simbolic.
Femeia! Ce este femeia?! Istoria literară o consemnează în capitole de viaţă exemplare: de la cea care se sacrifică pentru libertate până la cea care scormoneşte în măruntaiele pamântului după noi minerale demne să înlocuiască sursa de energie auto, dacă e să vorbim de cercetător şi pănă la femeia care rămasă singură în trib caută să înfigă suliţa în grumazul unui leu înfometat. Femeia este desigur cea mai complexă maşinărie pe care Domnul a lăsat să o înţelegem, să o cunoaştem, să o iubim, să o exploatăm, să o mângâiem, să o punem pe prima pagină a ziarelor, fie dezbrăcată- prilej de mers cât mai des la toaletă, pentru unii, fie îndurerată fiindcă pruncul ei bolnăvior nu mai are scăpare şi mama caută disperată o soluţie. De fapt femeia este cheia cu care Dumnezeu închide şi deschide uşile omenirii. În istorie vedem femeia ca motiv de ceartă, de război, sau de partea cealaltă ca mijloc de împăcare, aducător de pace, de prosperitate. Fără femeie am fi nişte frecangii, nişte neica nimeni pe care soarta i-ar pune la săpat gropi pentru a ascunde rahatul cu care ne dăm mari fără însă un succes asigurat. Sau ca să fiu şi mai explicit fără femeie suntem ca virgula între două războaie. Despre acest subiect se poate vorbi la nesfârşit dar şi aici adăugăm nesfârşitul tot femeilor pentru că nu vă supăraţi, cine turuie mai tare şi mai afurisit şi strigător decât...femeia!
Azi de 1 martie, conform unei tradiţii despre care nu am habar de unde vine, bărbaţii vor să pară nişte domni. Sunt nişte barbari bărbaţii şi asta pentru că tot ce fac e din interes, ştiu ei foarte bine că dacă azi sunt mârlani mâncărica de mâine va fi rece şi la păsărică obloanele trase! Eeeee, nu râdeţi că aşa este. Să le mulţumim că există, să le cerem iertare, să le iubim. Din păcate pentru ele, 1 şi 8 martie sunt doar o dată pe an!

Femeia – cea mai complexă maşină a timpului

E destul de dificil să scrii la comandă mai cu seamă atunci când şeful ar vrea şi nu prea să se implice în treaba asta fie măcar şi la modul simbolic.
Femeia! Ce este femeia?! Istoria literară o consemnează în capitole de viaţă exemplare: de la cea care se sacrifică pentru libertate până la cea care scormoneşte în măruntaiele pamântului după noi minerale demne să înlocuiască sursa de energie auto, dacă e să vorbim de cercetător şi pănă la femeia care rămasă singură în trib caută să înfigă suliţa în grumazul unui leu înfometat. Femeia este desigur cea mai complexă maşinărie pe care Domnul a lăsat să o înţelegem, să o cunoaştem, să o iubim, să o exploatăm, să o mângâiem, să o punem pe prima pagină a ziarelor, fie dezbrăcată- prilej de mers cât mai des la toaletă, pentru unii, fie îndurerată fiindcă pruncul ei bolnăvior nu mai are scăpare şi mama caută disperată o soluţie. De fapt femeia este cheia cu care Dumnezeu închide şi deschide uşile omenirii. În istorie vedem femeia ca motiv de ceartă, de război, sau de partea cealaltă ca mijloc de împăcare, aducător de pace, de prosperitate. Fără femeie am fi nişte frecangii, nişte neica nimeni pe care soarta i-ar pune la săpat gropi pentru a ascunde rahatul cu care ne dăm mari fără însă un succes asigurat. Sau ca să fiu şi mai explicit fără femeie suntem ca virgula între două războaie. Despre acest subiect se poate vorbi la nesfârşit dar şi aici adăugăm nesfârşitul tot femeilor pentru că nu vă supăraţi, cine turuie mai tare şi mai afurisit şi strigător decât...femeia!
Azi de 1 martie, conform unei tradiţii despre care nu am habar de unde vine, bărbaţii vor să pară nişte domni. Sunt nişte barbari bărbaţii şi asta pentru că tot ce fac e din interes, ştiu ei foarte bine că dacă azi sunt mârlani mâncărica de mâine va fi rece şi la păsărică obloanele trase! Eeeee, nu râdeţi că aşa este. Să le mulţumim că există, să le cerem iertare, să le iubim. Din păcate pentru ele, 1 şi 8 martie sunt doar o dată pe an!