seară frumoasă la sinapsa USR cu recitări cu urmare de zi cu numărul par de tăiere de porc de iarnă cu sorici editie completa azi 19 dec, scriitori

aceeaşi iarnă

Paul Aretzu

Serile Sinapsa

un şpriţ la Muzeul Literaturii Române personajul din dreapta sus de lângă mircea Bârsila fiind domnul romancier Radu Aldulescu

Radu Aldulescu fotografiat de Florian Silisteanu

la mijloc Gheorghe Frangulea editura Pamantul

Caragiu din urechea lui Aretzu

Florin Caragiu gazda noastră

sala oglinzilor de la Uniunea Scriitorilor din Romania

am propus ca foarte curand scriitorii contemporani să se frece bine de zidurile sediului USR fiindcă în vreme scurtă acest sediu o să dispară în neantul unui proprietar. Propunerea prifind frecarea sufletului de zidul USR are ca substanţă o parfumare a a sinelui ca noi generaţiile sositoare să mirosim în viitor a frumos istoriei literare fiindcă în oglinzile de la USR în zidurile de la USR şi acum răsună vocea lui Zaharia Stancu a lui Nichita Stănescu a poeţilor şi prozatorilor care au lăsat în timp o amprentă.

pe Calea Victoriei Mircea Bârsilă, Paul Aretzu, Vasile Spiridon (spre gară) şi Florian Silişteanu

sub degetul lui Mircea Bârsilă nişte picioare

iubita mea din piatră

pomana porcului pe la ţărani

eu florian de la ţară de siliştea

văru georgică a lu nenicu culaie

după gerul de ieri spre satul de azi

catalina cadinoiu, mircea barsila, aida hancer cu nasul pe sus a doua zi, adrian diniș și niște oglinzi

puștiul alexander stoicovic a sosit din cimișoara , eu și fratele nostru florin caragiu sufletul sinapsei

florian silisteanu , paul aretzu si mircea barsila in fatza la uniunea scriitorilor din romania

paul aretzu, cosmin perţa, octavian soviani,mircea bârsilă,radu aldulescu, şi florian silişteanu mrl *amanunte maine si alte fotografii ca nu mere netu (acestea au fost îngăduite deja dovadă acest talmeş balmeş al gerului)

din iarna zilelor mele

din iarna redacției

din iarna bisericii

din iarna fără zăpadă

din iarna poliției

din iarna porcului lui Armanaschi

iphon4

din iarna satelor

din iarna amicului Gabi Grigore poza pentru iphon4

din iarna străzilor

din iarna pădurii Trivale de azi

Portret - lui domnului Nichita

Sclav era şi nu era
Şi-o brăţară din cenuşă
Ce nebun gîndise sfera
Timpul dîrdîind la uşă

El avea dinţi şi măsele
Şi un cal din carne-fier
El era pîn-la prăsele
Morţii mele zilier

El avea un os de carne
El avea un os de cal
El avea un fier potcoavă
Pentru bal.Nu pentru bal

Calul l-a avut pe cer
Noaptea l-a avut pe fier
El avea ruptă cămaşa
Dinspre cer.Da..dinspre cer

varza mea ninsă

odată a ieșit de sub un preș un șiret un șarpe lung cum ți-e gâtul când îl strâng ori în menghina de mâine ori în cocoloș de pâine
dacă ești de varză ninsă ori de strigăt neatinsă ți-aș muia picioarele în mai nou motoarele cu reacție de pupe pureci noi să te sărute chiar în botul ăla umed în cotorul lumilor din strâmtoarea cânilor eu sunt șăf nebunilor
Eeeeeee și acum începe balul căutări și telefoane între alte noi cucoane acum urlă din pridvor doamna cu televizor pus în locul țâțelor unde-i locul mâțelor doamna mea cu ninsă limba ce încuie morții știrba doamna mea varză murată cu doar mine măritată
joc de glesne
cercul nopții stinge luminând cu hoții toată dispăruta asta de zăpadă de nevastă de pe corso ori din carte de citit dinspre departe litera cum stă pe coate să ajungă la cuvânt Domnul nostru bucurând

Serafim - Babilonul primei vedenii

După ce a întunecat şarpelui Serafim a hotărât să pitească în lume După nori căuta mamă frigului iară după tunet soră timpului ca şi când arătările toate ar fi vrut nu să afle ci degrabă să stoarcă din puterea zilei un capăt
Îi creşteau unghii lui Serafim şi cu cât deveneau mai lungi cu atât pământul se depărta cu fiinţele toate un pic mai încolo
Lupi bătrâni pădure uscată undeva în desiş se aude cum plânge distanţa Crini imperiali mărăcinele gata

Nu înţelegea Serafim cuvântul doar plângea sinelui Cum în Babilon locurile erau ocupate Serafim hotărî să potrivească grai nou şi astfel bătu clopotul
Legă Serafim stele cu aţă aprinse gutuilor alt luceafăr sugrumând limba popoarelor dar degeaba
Ploua mărunt...Serafim şoptea în limba unui cireş Desculţă iarba timpanului creştea ca volbura din soarta unei comete
Zzzbbbbrrrrrrrrrrrrrrrrrrrr

Serafim - întrecător de orbi - ceasul întâi

Ascuțit era îndemnul dintre timpan și inima lui Serafim Nici că pomenea din cărțile vechi dar nici că înțelegea din urma de urmă nuntașul
Abia ce înfrunzi scorușul și Serafim care umbla vorbind în dodii găsi potrivit să astupe din răcoarea nopții cu un cântec pe care-l știa și nu prea ci doar îngâna în tăcere

Gâze ierburi uscate încet rotitoare pământiului greieri și alte câteva neamuri din vechimea țărânei mișunau care pe unde grijind parcă un drum ocolitor - Serafim cunoaște lacrima

ziua prinde rod soarelui iar buzele lui Serafim sunt uscate - pustiul!

Cale lungă și distanță în chip de sare un cerc apoi apa din ciutura spartă pești mari sărind din ochiul solzilor -amurgul

Șoapte
Sub talpa luminii se aude trosnind gândul -
Serafim tace
e speriat
Serafim a cunoscut femeia! Serafim se rușinează de sine
I s-a făcut dor

Domnul îi zice:
Dacă vrei să vezi trebuie sa umbli orb prin lume...dar tu Serafime înșeli....deschizi pe ascuns ochii și orbul din orbi te vede - păcatul
S-au împiedicat de creangă...tu
peste
ai sărit


Să mergi orb prin vedenia lumii înseamnă că în sfârșit ai o casă

patria unui salcâm

în pantoful țării mele merge un soldat nici cu fundă nici pe moarte pasul legănat
numai ducere aminte despre locul de născare dincolo de moara ciorii la șireturi des legare - pas mărunt

Unii au plecat departe dinspre casă locul putred au lăsat cum lasă lașii pragul umed au întors când a fost bine să culeagă lacrima dincolo de maica toată așteptând la cineva
apoi au șezut la masă să aștepte pe Isus numa loc pustiu în casă fiindcă pruncul era dus să culeagă din livadă binele pentru popor iară cei din casă singuri așteptau să curgă zilei apă sfântă de izvor - pas din pasul apei vii

iarna frigul toată teama altui frig stătea pe prispă ajungând la cremene din scântei cald să se facă numai că nu veni nimeni stelei noi să-i facă vatră nici să-i lege de mijloc altă țară

scormoneau porcii la ghindă scroafele cu burta mare așteptau vierul cel mare

în pantoful țării mele am văzut două inele unu aurit la talpă celălalt scrobit puțin era inelul de ducă de pe degetul vecin cel arătător de stea dincolo de dumneata