FESTIVALUL INTERNAŢIONAL
NOPŢILE DE POEZIE DE LA CURTEA DE ARGEŞ
THE INTERNATIONAL FESTIVAL
CURTEA DE ARGEŞ POETRY NIGHTS
ZEI ŞI ZILE
DAYS AND GODS
Ediţia a 15-a, (06-12 iulie 2011)
July 06-12, 2011, The 15th edition
Bucureşti – Curtea de Argeş – Corbii de Piatră
THE INTERNATIONAL ACADEMY ORIENT-OCCIDENT
THE INTERNATIONAL FESTIVAL
“CURTEA DE ARGEŞ POETRY NIGHTS”
1001 POEMS * DAYS AND GODS
06-12 July, 2011, The 15th edition
P R O G R A M
Wednesday, July 06, 2011
- Foreign guests’ arrival at “Henri Coandă” (Otopeni) Airport, Bucharest. Guests’ departure to Curtea de Argeş
- Dinner (Curtea de Arges).
Thursday, July 07, 2011
- Foreign (Balkan country) and Romanian
guests arrival by plane or train (until 12,00
hrs.).
09,00h: - Breakfast (Curtea de Arges).
10,30h: - Guests’ departure to Bucharest.
14,00h: - POETICAL MERIDIANS. Recital of the
participants at the Festival
place: - The Mirror Hall, the Writers Union Palace
(Calea Victoriei 115, Bucharest).
- Cocktail in the honour of guests.
16,30h: - Participants’ departure to Curtea de Argeş.
19,30h: - Participants’ arrival at Curtea de Argeş
21,00h: - Dinner (Curtea de Argeş).
Friday, July 08, 2011
08,00h: - Breakfast (Curtea de Argeş).
11,00h: - Book Exhibition of The International
Academy Orient-Occident Publishing House
- BOOKS LAUNCHING and Poetical Recital
place: - Culture and Art Centre “G. Topîrceanu”
Curtea de Argeş.
14,30h: - Lunch (Curtea de Argeş).
18,00h: - GUESTS’ welcoming by Mr.NICOLAE
DIACONU, the Mayor of Curtea de Argeş
18,15h: - Opening of Art Exhibition: THE BOOKS OF
VIDRA * CRYING OF SO MUCH BEAUTY
19,00h: - OPENING CEREMONY OF THE 15th
INTERNATIONAL FESTIVAL „CURTEA
DE ARGEŞ POETRY NIGHTS“.
- Messages of Mr. DUMITRU M. ION, President
and Mrs. CAROLINA ILICA, Artistic Director
of the International Academy Orient-Occident.
- National and International messages.
- Guests’ introduction.
- POETICAL RECITAL * RELEASE OF THE
FESTIVAL’S ANTHOLOGY POESYS 15 * DAYS
AND GODS
- EXTRAORDINARY RECITAL OF ROMANIAN
TRADITIONAL MUSIC (IONUŢ CÂRSTEA (Nai/
Panpipe); Daniel Dicu (Vioară/ Violin); Florin
Dicu (Pian/ Piano)
place: - Basarabilor Hall, Municipal Museum, Curtea de
Argeş.
23.00h: - Dinner (Curtea de Argeş)
Saturday, July 09, 2011
08,00h: - Breakfast (Curtea de Argeş).
10,00h: - Exhibition of Romaniann Traditional Art
(Shoping)
12,00h: - VISIT TO PRINCELY CHURCH
(the 14th century)
15,00h: - Lunch
18,00h: - EXTRAORDINARY POETICAL RECITAL
(Poets from Wallachia)
- EXTRAORDINARY RECITAL, UMUT
ALBAYRAK (Singer of Cyprus); Mustafa
Tozaki (guitare); Arif Ali Albayrak (luth)
place - Great Hall of the City Hall of C. de Argeş.
21,00h: - Dinner ( Curtea de Arges).
Sunday, July 10, 2011
07,00h: - Breakfast (Curtea de Argeş)
09,00h: - TRIP TO CARPATHIAN (On Draculas’s
Traces).
10,00h: - VISIT TO MONASTERY CORBII DE
PIATRA ( 9th century ).
- Trip to Vidraru lake and Fortress of
Dracula
15,00h: - Lunch
19,00h: - INTERNATIONAL POETICAL
RECITAL
place: - Great Hall of the City Hall of C. de Argeş.
22,30h: - Dinner (Curtea de Argeş)
Monday, July 11, 2011
08,00h: - Breakfast (Curtea de Argeş).
10,00h: - BOOKS LAUNCHING and Poetical Recital
place: - Culture and Art Centre “G. Topîrceanu”
Curtea de Argeş.
12,30h: - VISIT TO PRINCELY MONASTERY
(the 16th century).
13.30h: - RECEPTION OFFERED by H.H. CALINIC,
the Arhibishop of Argeş and Muscel.
- CEREMONY OF JOINING OF NEW MEMBERS
OF THE INTERNATIONAL ACADEMY ORIENT-
OCCIDENT
place: - Master Manole’s Hall, the Bishop (Royal)
Palace.
15,00h: - Lunch (Curtea de Argeş).
19,00h: - INTERNATIONAL POETICAL MEETING
Awarding of prizes of the International
Academy Orient-Occident;
- Closing of the 15th edition of Festival.
place: - Great Hall of the City Hall of C. de Argeş
23,00h: - Dinner (Curtea de Argeş).
Tuesday, July 12, 2011
07,00h: - Breakfast (Curtea de Argeş).
08,00h: - GUESTS’ DEPARTURE TO BUCHAREST
cativa dintre participantii care apar in antologie
NORA ATALLA (Canada)
Poetă, eseistă, prozatoare, traducătoare.
Nora Atalla s-a născut pe data de 21 martie 1957 la Cairo, Egipt dintr-o mamă greco-libaneză şi un tată franco-rus. A crescut şi a studiat la Québec (Canada), unde, în anul 1982, a dobândit diploma în publicitate, Universitatea din Montreal. Vorbeşte curent franceza, engleza, spaniola şi araba.
Este lauretă a peste 20 de premii literare printre care: L’Appolon d'Or de Poésie Vivante (Franţa, 2008); Le 1er prix du Libraire de Regards (pentru nuvela La traversée fantastique), (Franţa, 2007); Le 1er prix du Rêve de Regards (pentru povestirea Brèche), (Franţa, 2007); Le Grand Prix de Poésie de l’Union des Poètes Francophones (Belgia, 2008); Le 1er Prix de la Francophonie de Regards, pentru poezie (Franţa, 2008); a fost finalistă a Premiului Literar al Radio-Canada (poezie), (2008-2009); Bursieră a Consiliului pentru Arte şi Litere Québec (CALQ) pentru participarea la Festivalul de Poezie al Salonului Internaţional al Poeţilor Francofoni Cotonou, (Bénin, 2010) şi a Festivalului Internaţional Nopţile de Poezie de la Curtea de Argeş, (România, 2011).
Nora Atalla a participat la un mare număr de festivaluri literare şi saloane ale cărţii printre care amintim: Salonul Internaţional al Cărţii şi Primăvara Poeţilor, Québec, (2008-2011); a fost purtătoare de cuvânt a Quebecului la Noua Bibliotecă din Alexandria (Egipt, 2009); Festivalul Literar Québec (2009); Marché International de la poésie, Montréal (2009); Festivalul Internaţional de Poezie Trois-Rivières (2010).
Nora Atalla a desfăşurat o neobosită muncă de mentorat literar, scriere creativă, recitaluri poetice, mese rotunde, emisiuni radiofonice şi tv.; a fost membră în juriile unor prestigioase premii literare.
Printre altele a publicat următoarele volume de proză: Culoarea sângelui (La couleur du sang), (roman), Les Éditions GID, Québec, 2008; Un popas la Kingsey Falls (Une escale à Kingsey Falls), ( roman), Les Éditions GID, Québec, 2008 (nominalizat de Organizaţia Internaţională a Francofoniei la Premiul celor Cinci Continente); Traversări (Traverses), (povestiri şi nuvele, vol. I), Les Éditions GID, Québec, 2010.
Poemele, povestirile, nuvelele, esurile şi traducerile sale au apărut în peste 30 de antologii Din Canada, Franţa, Martinica, Belgia, Italia etc.
Este delegată a Uniunii Scriitorilor din Québec şi preşedintă a de Litere În Consiliul de Cultură al regiunilor Québec; membră a mai multor Societăţi literare di Franţa şi din Canada.
Bibliografie lirică: Divagaţii boeme (Divagations bohémiennes), (poezii), Chloé des Lys, Barry, 2008; Abruptele cărări ale memoriei (Les raidillons de la mémoire), (poezii), Éditions du Sablier, Québec, 2009; Lumină neagră (Lumière noire), (poezii), Cornac, Québec, 2010.
Dans le sable
lâcher prise
se renverser sur le verre
tomber dans des cavités
bomber le torse
et se raidir de ressentiment
chaque courroie de l’être
se distend pour ne plus s’agripper
les sorties s’évadent
par les embrasures
d’où viennent les mirages
couleur de fontaine
où vont dans le sable
se perdre les pas
point d’écho point de rime
les mensonges tricotent
des visages imparfaits
În nisip
Să laşi să curgă
Să dea pest buza paharului
Să cadă în scoburi
Să bombeze torsul
Şi să vorbească prin resentiment
Fiecare curea a fiinţei
Să se destindă să nu se mai agaţe
Ieşirile evadează
Prin îmbrăţişări
De unde vin minunile
Culorii fântânii
Unde se duc în nisipul
În care paşii se pierd
Început de ecou început de rimă
Minciunile tricotează
Imperfecte priviri.
Rage
la rage déporte
en d’autres frontières
là où rutilent les sutures
et les coulées de lave
les os carbonisés
occultent les carreaux
il y a un oiseau mort
sur la lisière des espoirs
le corps se crispe
à chaque virage
les horizons filent
un mauvais coton
rien ne remonte
au-delà de l’usure
la rage ravage
les lotus insoumis
les souille de sa bave
jusqu’à ne plus être
jusqu’à l’inhalation du soufre
la rage répand
tous ses péchés
Mânie
Mânia alungă
În alte frontiere
Acolo unde sclipesc suturile,
Şuvoaiele lavei
Oasele carbonizate
Ascund lespezi
Există o pasăre moartă
Pe liziera speranţelor
Trupul se crispează
La fiecare viraj
Orizonturile ţes
Un bumbac rău
Nimic nu se-nalţă
Dincolo de uzură
Mânia răvăşeşte
Lotuşii nesupuşi
Ordurile respiraţiei sale
Până la a nu mai fi
Până la inhalarea suferinţei
Mânia îşi risipeşte
Toate păcatele.
Les funestes serpents
aux premières lignes
le feu déchiquette les barricades
des horreurs mutantes
se glissent sous la peau
un cri s’étrangle triture la poitrine
plus rien ne retient le poison
l’obscurité referme ses bras
emprisonne la neige
les cimes blanches
les langes innocentes
elle entaille les ailes
les éclabousse de grenat
un croassement
lacère le dernier refuge
aux premières lignes
s’affrontent les mondes
le doute diffuse son venin
contamine les esprits
l’éternité dévore les espérances
nul n’échappe à ses serres
nul n’ose anéantir le néant
la clé est celée
dans une tour de regrets
aux premières lignes
s’étalent des ruines
où rampent de funestes serpents
voyez les insectes
fuyant au-devant
voyez leurs cadavres
au fil des chemins
Şerpii funeşti
De la primele rânduri
Focul ciopârţeşte baricadele
Mutantelor erori
Alunecă pe sub piele
Un strigăt sugrumă fărâmă pieptul
Mai nimic nu reţine otrava
Întunericul îşi închide braţele
Încătuşează zăpada
Lebedele albe
Inocentele scutece
El crestează aripile
Le împroaşcă-n grena
Un croncănit de corb
Părăseşte cel din urmă refugiul
La primele rânduri
Se înfruntă lumile
Îndoiala îşi împroaşcă veninul
Contaminează spiritele
Eternitatea devorează speranţele
Nimic nu scapă de cangele ei
Nimic nu cutează să aneantizeze neantul
Cheiea e tăinuită
Într-un turn de regrete
De la primele rânduri
Unde se târăsc şerpii funeşti
Priviţi insectele
Alergând înainte
Priviţi-le cadavrele
Pe firul drumurilor.
JULIO PAVANETTI (Uruguai)
Poet, eseist, antologator.
A studiat la Sagrada Familia (Montevideo, Uruguay, 1976) şi la Universitatea Permanentă din Alicante (Alicante, Spania, 2008). A participat la ateliere de poezie (Universitatea din Alicante, 2008) şi de naraţiune (Poveşti şi povestiri în Benidorm, Spania, 2011).
Poemele sale au fost publicate în reviste literare şi de artă din Alicante La Explanada, Auca, Xaloc, Perito Literario, în suplimentul Paraninfo a ziarului local din Alicante Información şi în mai multe reviste digitale, din 1999 până în prezent
Poemele sale au fost publicate în reviste literare şi de artă din Alicante La Explanada, Auca, Xaloc, Perito Literario, în suplimentul Paraninfo a ziarului local din Alicante Información şi în mai multe reviste digitale, din 1999 până în prezent
În anul 2004 a fost finalist la Concursul Internaţional de Poezie şi Povestire Scurtă al Editurii Nuevo Ser, ediţia a VII-a, Argentina; în 2008 a câştigat Premiul III la a doua ediţie a Concursului de Poezie Peşterile din Canelobre pentru lucrarea ... Şi sunt atât de mândri de ei (... Y se quedan tan anchos ). Membru al juriului la ediţia a patra a Concursului de Poezie din Villa Castell de Guadalest (2007). Membru al juriului la prima ediţie a Concursului de Poezie Gabriel Miró "Castell de Guadalest" (2008). Membru al juriului la prima ediţie a Concursului de Poezie "Mujeres de La Nucia" (2011) şi la prima ediţie a Concursului de Poezie pentru Tineri "Premiul Miguel Gutiérrez García", Alicante (2011).
Este co-fondator şi preşedinte al Liceului Poetic din Benidorm, asociaţie literară creată în anul 2003. Este reprezentantul oficial în Alicante al Mişcării culturale aBrace (Movimiento Cultural aBrace) din Brazilia şi Uruguay. Este consul al Mişcării Mondiale a Poeţilor de peste Hotare, Uruguay. Este, de asemenea, membru al Asociaţiei Scriitorilor şi Artiştilor Spanioli (Asociación de Escritores y Artistas Españoles) (A.E.A.E.) şi al Reţelei mondiale a Scriitorilor în Limba Spaniolă (Red Mundial de Escritores en Español (Remes). A participat la prima întâlnire de poezie hispano-marocană, Jacinto López Gorgé, Tetuán (Maroc, 2009); la a patra ediţie a Festivalului Cuvinte din jurul lumii, San Cristóbal de las Casas, Chiapas (Mexic, 2010); la Festivalul Intercultural, Universitatea Gálvez Mariano din Zacapa, (Guatemala, 2010); la Juegos Magisteriales, San Juan Ermita, (Guatemala, 2010 şi la Întâlnirile Poetice de Primăvară de la Gredos, Pradosegar, Ávila, (Spania, 2011).
A scris prefeţele unor cărţi precum: Biografii de păsări (Biografías de pájaros) de Bernardita Maldonado, Editura Offset Image a Casei de cultură din Ecuador Benjamín Carrión Núcleo de Loja, 2007; Privind spre trecut (Mirando hacia el pasado) de Emma Rozona, Otra Dimensión Editores, Belgeuse Grupo Editorial, Madrid 2008; Dupăamieze de toamnă târzie (Tardes del otoño Viejo) de Miguel Gutiérrez García, Academia Libre de Arte y Letras din San Antón, Colección Academos, Madrid, 2009. A scris postfaţa cărţii bilingve De cealaltă parte a Sierrei Aguilar (Al otro lado del Aguilar) a poeţilor englezi Christopher North şi Terry Gifford.
A antologat: Miguel Hernández 2006 – Evocare şi omagiu la Universitatea din Alicante, (Universitatea din Alicante, Vice-rectoratul de Extindere Universitară, 2007); Poezie întoarsă 2008 – Plimbând o poezie (Gira poema 2008 – Haz rodar una poesía) Santiago de Chile, 2008; Poezie întoarsă 2009 – Plimbând o poezie (Gira poema 2009 – Haz rodar una poesía) Santiago de Chile, 2009; …dar ne rămâne cuvântul (…pero nos queda la palabra), antologie a Liceului de poezie din Benidorm, Compobell, 2009; Femeia în poezia hispano-marocană (La mujer en la poesía hispanomarroquí), Fundaţia Dos Orillas de la Diputación de Cádiz, 2009; Versuri pentru dărâmarea zidurilor (Versos para derribar muros), Editura Los libros de Umsaloua, Sevilla, 2009.
Bibliografie: Antologie Introductivă a Liceului de Poezie din Benidorm (Poemario de Presentación del Liceo Poético de Benidorm), Imprenta Benidorm, 2003; Litere ale lumii 2005 (Letras del Mundo 2005), Editura Nuevo Ser, Buenos Aires, Argentina, 2005; Deschizând porţi... de dragul artei (Abriendo puertas... por amor al arte) Antologia Liceului de Poezie din Benidorm, Editura Celya, Salamanca, 2006.
Silenciaron nuestro canto...
Silenciaron nuestro canto
nos arrancaron las plumas
y nos cortaron las alas
sin ellas nos empujaron al bosque
amontonaron lunas desahuciadas
en un horizonte que dejó de huir.
No contentos con cortar la cadena
rompieron los eslabones
y violaron nuestras casas
incautaron cartas a nuestros padres
mientras más allá del mar
hubo que sobrevivir sin noticias
cuando internet no existía.
Alojados en nuestro propio abismo
intentamos acoplar nuestros pasos
a una ilesa esperanza
pero en una realidad compartida
quedamos frente a frente con el tiempo.
Vagamos igual que nómadas
anónimos y deseslabonados
resistimos ralos al desencanto
de días revueltos en la memoria,
como unos rescoldos en rebeldía.
Pero hemos sobrevivido
adiestrando el exilio en libertad
ardiendo cada cual a su manera
en lucha con el mar que nos traía
sordos rumores de ausencias.
Lo temporal convive con nosotros
aunque duerma a la intemperie.
El ser humano se acostumbra a todo,
unos vimos alejarse a las musas
mientras intentábamos renacer
respirando periferias.
Atrapadas en la red
que urde la supervivencia
las musas tardaron en regresar
otros las redescubrieron
ahogando la dictadura en el whisky
pero antes o después todos
regresamos a buscar
la perdida juventud.
La vida es como una herida
que se agrava con los años.
Ne-au întrerupt cântecul...
Ne-au întrerupt cântecul
Ne-au smuls penele
Şi ne-au tăiat aripile
Fără ele ne-au împins spre pădure
Ne-au îngrămădit lunile fără speranţă
Pe o zare care a încetat să mai fugă.
Nemulţumiţi să taie doar lanţul
Au rupt zalele
Şi ne-au pângărit casele
Ne-au înfăşcat scrisorile părinţilor noştri
Timp în care, dincolo de mare
A trebuit să supravieţuim fără vreo ştire
Pe când internetul nu exista.
Locuind în propriul abis,
Am încercat să ne potrivim paşii
Cu o speranţă nevătămată
Dar în realitate împărtăşită
Am rămas faţă în faţă cu timpul.
Am rătăcit ca nomazii
Anonimi şi dezlănţuiţi
Am făcut faţă dezamăgirii
Zilelor întoarse în amintire
Ca nişte rămăşiţe-n revoltă.
Dar am supravieţuit
Deprinzându-ne exilul cu libertatea
Arzând fiecare în felul său
În luptă cu marea care ne aducea
Surdele zvonuri ale absenţelor.
Timpul convieţuieşte cu noi
Chiar dacă doarme în aer liber.
Fiinţa omenească se obişnuieşte cu orice,
Unii dintre noi ne-am văzut muzele îndepărtându-se
Pe când încercam să renaştem
Respirând periferiile.
Prinse în plasa
Pe care o ţese supravieţuirea
Muzele au întârziat să se întoarcă
Alţii le-au redescoperit
Înecând dictatura in whisky
Dar, mai înainte sau mai apoi toţi
Ne-am întors ca să ne căutăm
Tinereţea pierdută.
Viaţa e ca o rană
Care se agravează odată cu trecerea anilor.
¿Es que acaso soy otro suando escribo?
¿Es que acaso soy otro cuando escribo?
¿O es sólo entonces cuando soy yo mismo?
Cuando me vuelvo lábil ante un verso,
sacudido por algún fuerte tropo,
transitoriamente desaparezco
y luego, siempre me transmuto en otro.
Quizás sea la imagen invertida
de mis propias dudas existenciales,
o tal vez sea yo mismo la llave
de cada una de mis interrogantes.
Extenuado molde de lo mudable
encuentro en la siringa de Tesalia,
esos sensuales labios de la luna
que besan el valle de mi galaxia.
Me sigo preguntando si yo soy
el que escribe, o es mi propia narradora
la que ardiente copula con mi espejo,
cuando el reloj desfallece sin horas.
Pasada la tempestad del poema
resucito como tierra sencilla,
libre de los colmillos asesinos
que intentan desgarrar mi doble vida.
Observando a mi otro yo de reojo,
voy en busca del núcleo del poema
y desciendo a mi mundo. ¿O será el de otro
Sunt oare altul atuncea când scriu?
Sunt oare altul atuncea când scriu?
Sau numai atunci sunt eu însumi?
Când devin vulnerabil în faţa unui vers,
Impresionat de vreun trop mai puternic,
O vreme dispar
Iar apoi totdeauna devin altcineva.
Poate e voba de imaginea inversată
A propriilor mele îndoieli existenţiale,
Sau poate că eu însumi sunt cheia
Fiecăreia dintre întrebările mele.
Matriţă obosită a celor mutabile
Găsesc pe flautul din Tessalia
Acele buze senzuale ale lunii
Care sărută valea galaxiei mele.
Continuu să mă întreb dacă eu sunt cel
Care scrie, sau este propria-mi naratoare
Care, focoasă, cu oglinda mea se-mpreună,
Când ceasul oboseşte fără ore.
După ce furtuna poeziei trece,
Eu renasc ca simpla ţărână
Eliberat de colţii asasini
Care încearcă să sfâşie dubla mea viaţă.
Privindu-mi, cu mânie, celălalt eu,
Plec în căutarea sâmburelui poeziei
Şi cobor în propria-mi lume. Sau în lumea celuilalt?
Casa dormida
Retornan los aromas y fragancias
de la vieja casa donde crecí.
Recorro con la mente habitaciones
y voy recuperando los instantes
que se fueron perdiendo entre las sombras.
Recobro las imágenes lejanas,
como si dibujara un pasatiempo
igual a los que hacía siendo niño
en las tardes de invierno junto al fuego,
cuando el cariño colmaba mi vida
y mezclaba el juego con el misterio.
Quedaron las miradas escondidas
en el presentimiento del futuro,
en las viejas paredes desconchadas,
en el temblor de una gorriona encinta
y en el olor a noche de los años.
Quedaron las hormigas en las grietas
de todos los rincones desvalidos,
el herraje oxidado en su quietud,
los velos de las sombras perfumados
por la ventana azul de la memoria.
En los techos dormitan viejos tangos
detenidos en notas herrumbrosas
de fuelles, atrapados por arañas.
Quedaron las imágenes prendidas
en ángulos y esquinas, cual las nieblas
de las voces que todo lo llenaron.
Y un éxodo de lágrimas de lluvia
que persiguen viejos rostros borrosos
tras las vetas de charlas recurrentes,
dejaron las palabras desgastadas
sobre el abandono eterno del tiempo.
El tiempo, ese pájaro sonámbulo
que avanza inexorable incluso a oscuras,
detuvo a las figuras en el humo,
con la delgada línea invisible
que cabalga incendiando los recuerdos.
Voy a la infancia a buscar recovecos
que son de mi historia testigos fieles;
poco a poco anudo los viejos flecos
mientras viajo… hasta el sur de mi memoria.
Conecto con las almas del silencio
en ese lugar donde vine al mundo;
la casa de mis horas más hermosas
junto a aquellos que mi alma nunca olvida.
Casa adormită
Se întorc aromele şi miresmele
Vechii case în care am crescut.
Trec cu mintea prin odăile ei
Şi refac clipele
Care s-au pierdut printre umbre.
Recuperez îndepărtate imagini,
Ca şi cum aş desena o activitate
Aidoma celor din copilărie
În după-amiezele de iarnă pe lângă foc,
Când afecţiunea îmi umplea viaţa
Amestecând jocul cu taina.
Au rămas privirile ascunse
În presentimentul viitorului,
În pereţii vechi şi decojiţi,
În tremurul unei vrăbii cu pui
Şi în mirosul de noapte al anilor.
Au rămas furnicile prin crăpăturile
Tuturor colţurilor părăsite,
Fierăria ruginită în nemişcare,
Cortinele umbrelor parfumate
De albastra fereastră a memoriei.
Pe acoperişuri dormitează tangouri vechi
Înţepenite în notele palide
De prin burdufuri cuprinse de păianjeni.
Au rămas imaginile prinse
În unghiuri şi colţuri, precum ceţurile
Glasurilor care au umplut totul.
Iar un exod de lacrimi de ploaie
Care urmăresc chipuri şterse
Prin venele conversaţiilor obişnuite,
Au lăsat cuvintele uzate
De eternul abandon al timpului.
Timpul, pasărea aceasta somnambulă
Care tot înaintează chiar şi pe întuneric,
A oprit chipurile în fum,
Pe subţirea linie invizibilă
Care călăreşte dând foc amintirilor.
Mă îndrept spre copilărie în căutarea ungherelor,
Martorii de încredere ai poveştii mele;
Încetul cu-ncetul reînnod vechile şnururi
În timp ce călătoresc... spre sudul memoriei mele.
Mă leg de sufletele tăcerii
Acelui loc în care am venit pe lume;
Casa orelor mele cele mai frumoase,
Lângă cele pe care sufletul meu nicicând nu le poate uit
ISABELLE FOREST (Canada)
Poetă, eseistă, prozatoare, dramaturg.
Isabelle Forest s-a născut pe data de 23 ianuarie 1970, în Montreal.
A absolvit Facultatea de Litere, Universitatea Laval.
Este director artistic al Primăverii Poeţilor, Québec.
A debutat cu ciclul de poezii În vreme ce iarna, în Nouaison, vol.1, Québec,1998. Printre lucrările sale literare menţionăm: Piaţa (Le marché), (nuvelă), www. voir.ca (site internet du VOIR),1998; Poveste pentru un Crăciun agitat (Histoires pour un Noël mouvementé), (teatru), Québec, spectacol de Crăciun al Institutului Canadian, prezentat la auditoriumul Joseph-Lavergne,1998; O poveste uitată (Une histoire oubliée), (nuvelă), Montréal, XYZ-la revue de la nouvelle, no 57, 1999; Temeri albastre (Peurs bleues), (teatru), Québec, CARREFOUR INTERNATIONAL DE THÉÂTRE DE QUÉBEC, 2002; Crevasa (La Crevasse), (roman), Lanctôt Éditeur, Montréal, 2004; De la o literă la alta (D’une lettre à l’autre), (abecedar), Trois-Rivières, Presse-Papier şi Écrits des Forges, Québec, 2005; Bănci publice (Bancs publics), (nuvelă), Lanctôt Éditeur, Montréal, 2006.
Un volum bilingv de poezie (spaniolă - franceză): Aici şi acum (Aqui y ahora/ Ici et maintenant) i-a fost editat de Mexico et Trois-Rivières, Filodecaballos Editores et Écrits des Forges, 2003.
De-a lungul activităţii sale literare, Isabelle Forest a primit mai multe premii şi burse de lucru: Menţiune Specială, Concursul de Nuvele Voir, Québec,1998; Premiul Alphonse-Piché al UQTR (Prima menţiune), Festivalul Internaţional de Poezie Trois-Rivières, Québec, 1998; Bursă a Consiliului de Arte şi Litere, Québec, 2001; Bursă a Consiliului de Arte al Canadei, 2001; Premiul Alphonse-Piché al UQTR, Festivalul Internaţional de Poezie Trois-Rivières, Québec, 2001; Bursă a Consiliului de Arte şi Litere, Québec, 2002; Premiul de Poezie Félix-Leclerc, 2003; Bursă a Consiliului de Arte al Canadei, 2003; Bursă a Consiliului de Arte şi Litere, Québec, 2005; Bursă a Consiliului de Arte şi Litere, Québec, 2006; Bursă a Consiliului de Arte al Canadei, 2006; Scriitor în Rezidenţă QUÉBEC-PARIS de L’Institut Canadien de Québec, Cité Internationale des Arts, Paris, 2006; Bursa Oraşului Paris, 2006; Marele Premiu Literar al Radio-Canada (Premiul II), 2007; Bursă a Consiliului de Arte şi Litere, Québec, 2008; Poet ales pentru a reprezenta 400 de ani de istorie poetică a oraşului Québec, 2008; Bursă a Consiliului de Arte al Canadei, 2009; Bursă a Consiliului de Arte şi Litere, Québec, 2011.
Isabelle Forest a participat la o seamă de festivaluri literare şi manifestări culturale printre care amintim: Lansarea revistei literare Nouaison, Café Oiseau, Sainte-Foy, 1998; Serile Coups de coeur, Café des Arts, Québec, 1999; Omagiu lui Jacques Ouellet, Café des Arts, Québec, 1999; Marché de la poésie, Montréal, 2001; Grande soirée de la poésie, 17ième édition du Festival International de la Poésie de Trois-Rivières, 2001; Emisiune specială a primului canal al Radio- Canada, seara de inaugurare a ediţiei a 17-a a Festivalului Internaţional de Poezie Trois-Rivières, 2001; Totul este poezie, seară de poezie, Espace Culturel, Saint-Raymond de Portneuf, 2003; Allégories Humaines, textes poétiques d’exposition sur les œuvres d’Ann Warren, salle Paul-Émile Lemieux, Québec, 2003; Festivalul International de Poezie Trois-Rivières, ediţia a 19-a, 2003; Stelio Sole Lumière Espace-Temps, collectiv expoziţie, Trois-Rivières, 2003; Lansarea de Primăvară a Écrits des Forges, Québec, 2003; La poésie de vive voix, Librairie Raffin, Québec, 2007; Tap/poésie, TAM TAM Café, Québec, 2007; Intimitate, texte poetice pentru expoziţia operelor lui Janusz Migacz, Musée des Ursulines, Festivalul international de Poezie Trois-Rivières, 2008; Parcours 400 chrono, a 400-a aniversare aoraşului Québec, 2008; Jazz-Poésie, Salon international du livre de Québec, Palais Montcalm, Québec, 2008; 6h30, spectacol multidisciplinar, OFF Carrefour International de Théâtre de Québec, 2009; Jazz-Poésie, recital de poezie muzicală, Salon international du livre de Québec, Largo, Québec, 2010; Noapte de Poezie, recital de poezie muzicală, Printemps des Poètes de Québec, Café Babylone, Québec, 2010.
Bibliografie lirică: Poeme de poimâine 7 (Fragilele ore) (Poèmes du lendemain 7) (Les heures frêles), în colaborare cu Béatrice Migneault, Trois-Rivières, Écrits des Forges, Québec, 1998; Poeme de poimâine 10 (Micile pagini sunt de aemeni perisabile) Poèmes du lendemain 10 (Les petites filles aussi sont périssables), în colaborare cu Patrick Nikol, Trois-Rivières, Écrits des Forges, Québec, 2001; Stea Soare Lumină Spaţiu-Timp (Stelio Sole Lumière Espace-Temps), (poeme), în colaborare cu Carl Lacharité şi Pierre Labrie, Trois-Rivières et Paris, Écrits des Forges et Éditions Caractères, Québec, 2003; Odăile orfane (Les chambres orphelines), poezii), Trois-Rivières, Écrits des Forges, 2003; Dragostea cuţitele lui (L’amour ses couteaux), (poezii), Trois-Rivières, Écrits des Forges, Québec, 2011.
(du véritable fracas des choses...)
du véritable fracas des choses
nous ne pouvons je ne peux parler
et je m’en vais manger des visages
pour échapper à leur bonté
il nous faut tous
un territoire de guerre
dans cette étrange humanité
une manière de consentir
à son obscène déséquilibre
je m’agite parfois
pour peu de choses
battant des mains
à tuer des mouches
les autres en moi
s’éparpillent alors
nous nous fragmentons
et des rires insolents
des rires de fillettes
- méchantes les fillettes -
remontent dans mon sang
par temps de déluge
comme des déchets oubliés
au fond d’une cour à scrap
j’ai peur des aiguilles
et du sang
(nous apprenons
à rester à distance
de toute chose vraie)
j’ai dans la gorge
des oiseaux blessés
qu’il me faudrait abattre
(Despre adevăratul răsunet al lucrurilor...)
Despre adevăratul răsunet al lucrurilor
Noi nu putem, eu nu pot să vorbesc,
Iar eu tocmai am să-mi devorez chipurile
Pentru a scăpa de bunătatea lor
Cu toţii avem nevoie
De un terioriu-al războiului
În această stranie umanitate,
De un fel de a consimţi
La obscuru-i dezechilibru
Eu mă agit uneori
Pentru puţinul din lucruri
Dând din mâini
Pentru a ucide muştele
Alţii în mine
Se perpelesc aşadar
Noi ne întrerupem
Iar râsetele insolente
Râset de fetişcane –
Fetişcane răutăcioase –
Urcă în sângele meu
La vremea potopului
Ca nişte deşeuri uitate
În afundul unui skrap
Mi-e frică de ace
Şi de sânge
(Noi deprindem
Să rămânem departe
De orice lucru adevărat)
Eu am în gâtlej
Păsări rănite
Care ar trebui să mă devoreze.
(d’abord immerger...)
d’abord immerger
de ma gueule
de nos comas hallucinés
petits pas petites fêlures
où me glisser personne
n’est à l’abri du désastre
ça se voit sur bien des visages
(j’ai des fleurs à jeter)
et si jamais je trouvais
nous trouvions
ce lieu précis où tout converge
la lumière à l’orgasme
aurais-je enfin le soleil de la tête
épuisé
(on parlerait d’étoile)
l’huile du cœur
vient souvent à manquer
et nos chantiers s’abandonnent
comme de la guenille
au fond de nos rêves
je suis nous sommes
d’impossibles solutions
d’éternité
et pourtant nous perdons
la sueur le souffle et le sel
nos battements de cœur se confondent
aux klaxons aux sirènes au feu rouge
il nous arrive de rire
du peu de fièvre
qui nous transporte
et notre âme
en silence s’assèche
(Mai întâi să se scufunde...)
Mai întâi să se scufunde
Din gura mea
Din coma noastră halucinantă
Puţine, mai puţine fisuri
Acolo unde persoana-mi alunecă
Ea nu-i la adăpost de dezastru
Lucrul acesta se vede din binele privirilor
(Eu am flori de-aruncat)
Şi chiar dacă nicicând n-aş găsi
Noi am găsi
Acest loc exact unde totul se-adună
Lumina orgasmului
Aş avea, în sfârşit, soarele capului
Epuizat
(Se va vorbi despre stea)
Uleiul inimii
A lipsit deseori
Iar şantierele noastre
Sunt părăsite la fel precum zdrenţele
În adâncurile propriilor vise.
Eu sunt, noi suntem
În imposibilele soluţii
Ale eternităţii
Şi cu toate acestea noi pierdem
Sudoarea respiraţia şi sarea
Bătăile inimilor noastre se confundă
Cu ţipătul sirenelor focului roşu
Ne vine să râdem
De puţina fierbinţeală
Care ne poartă
Iar inima noastră
Se usucă-n tăcere
(il y a tellement d’espoir à charrier...)
il y a tellement d’espoir à charrier
que nos corps mon corps ne répond plus
enfoncé dans l’asphalte
jusque sous mon crâne
les horizons se distordent s’aplatissent
coulent dans la mélasse de la nuit
encore faut-il que je m’éclate
attendant quelque part
de me sauter à la gorge
(Există atâta speranţă de a căra...)
Există atâta speranţă de a căra
Încât trupurile noastre, trupu-mi nu mai suportă
Îngropat în asfalt
Până sub ţeastă
Orizonturile se răsucesc se aplatizează
Curg în melasa nopţii
Încă va trebui să irump
Aşteptând de undeva
Să-mi sară la gât
La cele 14 ediţii de până acum au participat peste 1000 de poeţi şi oameni de cultură din peste 75 de ţări. Mass-media locală, naţională şi internaţională a a-cordat o atenţie deosebită tuturor ediţiilor festivalului: peste 200 de articole, peste 50 de emisiuni radio, peste 30 de emisiuni TV etc. (în România, SUA, Spania, Franţa, R.F. Iugoslavia, R. Macedonia, Turcia, Cipru, Albania, Uruguay, Columbia, Federaţia Rusă etc.).
Spre exemplu, Curierul Zilei din 22 septembrie 1998, în ediţia sa specială dedicată festivalului remarca: “Nopţile de Poezie de la Curtea de Argeş”, fără discuţie, a fost cea mai grozavă manifestare culturală care s-a întâmplat după ‘90 încoace.”
FLORIAN SILIŞTEANU (România)
Poet, eseist, ziarist.
Florian Silişteanu s-a născut pe data de 9 octombrie 1962 în satul Siliştea, judeţul Argeş.
A lucrat ca reporter la diverse cotidiane şi săptămânale. Actualmente est reporter special la ziarul Curierul zilei, Piteşti; deţine, de mai mulţi ani, o rubrică specială de poezie (Cana cu păsări) în revista de cultură Argeş; din august 2007 reporter în emisiunea lui Cristian Sabagh la Prima Tv Piteşti (112 Poliţia în acţiune...) Prezent cu diferite ocazii în media audiovizuală din România, Iugoslavia, Republica Moldova etc.
A fost o perioadă corespondent de război pe fronturile din Jugoslavia. A publicat peste 5000 de articole în presa locală şi naţională. Reportajele sale au fost distinse cu trei premii naţionale.
Este fondator al Manifestului Român; membru al Uniuniii Scriitorilor din România (2005).
Florian Silişteanu este laureat al mai multor premii naţionale şi internaţionale pentru poezie, printre care amintim: Premiul Academiei de Prietenie Sârbo-Română (2004); Premiul Cartea Anului,Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Piteşti, pentru volumul Pământ nicăieri (2009) etc.
Este prezent în antologii de lirică românească şi universală precum: Poesys, Antologia Festivalului Internaţional Nopţile de Poezie de la Curtea de Argeş, ediţia a 4-a, (2000); Virtualia, Iaşi (2004; 2005; 2006); Ultima generaţie, primul val-poezie-ro, Biblioteca Muzeului Literaturii Române, Bucureşti (2005) etc.
Bibliografie: Cearta cu umbra (poezii), Editura Calende, Piteşti,1998; Meseria de martor - de la mineriadă pe frontul din Iugoslavia (reportaj), Editura Paralela 45, Piteşti, 2000; Nunta de semne (poezii, cu o prefaţă de Adam Puslojic, Editura SemnE, Bucureşti, 2004; Fratele meu, Dumnezeu (poeme de dragoste), Editura SemnE, Bucureşti, 2006; Pământ nicăieri (poezii), Editura SemnE, Bucureşti, 2008.
Greta
Greta mă întreabă de când scriu poezii adevărate iar eu îi spun că poeziile nu sunt adevărate ele sunt toate toate ca o singură femeie pe care o pierzi când prin lume se face noapte Greta nu a mâncat rodii
Ţin un jurnal despre păsări Mi-aş dori să învăţ pe de rost alfabetul să fluier consoane şi apoi îndrăgostit de paserea mea să devin om
Mâinile sunt fiinţe cu degete lungi Greta caută pe internet cântecul ei de fată aşa o zi aşa o noapte până când au venit în peţit cu un tren un marfar şuerând numele bărbaţilor din primul război mondial Greta a plâns atunci Acum e rândul meu
E pace
Gretchen
Gretchen keeps asking me since when I’ve been writing true poems and I answer her they’re not they all all of them are like an only woman you lose when night falls on the world Gretchen has never had a taste of pomegranates
I keep a journal on birds I’d like to learn the alphabet by heart to whistle consonants and then in love with my bird to turn into a human
The hands are long-fingered beings Gretchen was looking on the Internet for her maiden song now in daytime now at night until there came wooing on a train on a freight train whistling the names of the men from the First World War Gretchen burst into tears then Now it’s my turn
It’s peace time
(Translated by Procopie P. Clonţea)
bărbaţii femeilor mele
iubitele mele sunt toate la fel au pantofi coloraţi fustele scurte unele lungi pe sub care noaptea în soare se-ascunde
una din două poartă la gât crucea unui cuvânt altele nouă au pe sub piele câteva mii de inele fiecare a fost măritată cu mine cel puţin o singură dată
una din două poartă la gât crucea unui cuvânt altele nouă au pe sub piele câteva mii de inele fiecare a fost măritată cu mine cel puţin o singură dată
bărbaţii din viaţa femeilor mele erau soldaţi păzeau castelul unei umbrele defectă când ploaia ploua niciuna dintre ploi nu uda
acum iubesc într-o singură fată o altă femeie din nou măritată parcă sunt primitiv sunt un barbar care vânează pe domnul primar ori pe preşedintele ţării care face pipi pe şira spinării întregului mapamond adunat la şedinţa în care câţiva părinţi cer carnetul de note la sfinţi
sunt fericit urletul meu miroase-a parfum i-am rupt eticheta din ea iese fum cineva şi-a dat cu mirosul în ochi şi acum calcă pe spate pe muşchi pe vertebre gropile toate dintre inele
odată am venit pe sub ape cu un vapor cu vâsle era un flaut deasupra de apă pe targă au pus la uscat peştele inimii mele sărat mi-au scos dinlăuntru fiinţa bărbaţii femeilor mele au semnat cu toţii sentinţa - eram viu ca un cui de care tabloul stă agăţat în partea cealaltă din care-am plecat
somn uşor i-am spus mamei când a murit
visul tăiat la cuţit nu este la fel ca acela topit şi pus mai apoi într-o formă din care prin târg se vinde mai ieftin stând cu fantoma de vorbă
iubitele mele sunt toate la fel
priviţi mai atent pe sub fiecare inel scrijelit e acolo numele meu pe dumneavoastră vă cheamă la fel scrie..priviţi mai atent ce nume frumos e sub el
My Women’s Husbands
my sweethearts are all alike their coloured shoes are shining and under their short some long skirts the night in the sun is hiding
one of two has her neck adorned with the cross of a word some other nine under the skin have the stings of thousands of rings and each one early or later in life was at least once my wedded wife
the men in the life of my sweethearts were soldiers guarding an umbrella’s ramparts faulty it was
when the rain fell not a single drop wetted of land a spot
now I love in only one girl that’s my lot another woman again joined in wedlock as if I was a primitive man a barbarian on a crazy mare chasing the town’s Lord Mayor or a country’s president whose self-assumed right divine is to pee on the spine of the whole world convened at the meeting where several parents are asking some saints to produce their mark book with the marks they took
I’m happy my howling smells of perfume sweet I tear off the label and smoke comes out of it someone has put on the smell on their eyes and now they’re treading on the back on the muscles on the vertebrae the holes down to the knee
once I came underwater on an oar boat there was a flute above the water on a stretcher they put to dry the salted fish of my heart oh my they tore my inner being out the husbands of my women dear they all signed the sentence with perfunctory veneer – I was as alive as a nail from which the painting’s hanging lame on the other side from which I came
sleep well I told my mother when she was just losing her life the dream which is cut with a knife differs from that which first melted is given shape and is then coated to sell at the fair cheaper than dreams most while having a chat with the ghost
my sweethearts are all the same
on the inside of each ring is indented my name my name is there your name is the same just read … look at it twice the name underneath is so nice
(Translated by Procopie P. Clonţea)
Calul păsării
poate visezi soldaţi în noaptea asta la spectacol artiştii joacă goi în noaptea asta printre cruci se vor vâna strigoi
poate că vin îmi iau bilet sunt singurul din sală poate că văd din primul rând spectacolul de gală
poate că vin îmi iau bilet sunt singurul din sală poate că văd din primul rând spectacolul de gală
Începe! Luminile sunt stinse cu capul dat de duşumea lumina mea tăcând peste lumina ta Nu înţeleg nimic poate visez soldaţi în noaptea asta dintre taţi plecând să scoată din pământ încremeneşte abaţia în cuvânt
Zăpezi...decorul parcă e un cer împotmolit în paserea din care am venit e tot mai cald şi tot mai singur calul păsării ce paşte iarba crescută prin icoane din care scot nebunii plastic făcând apoi din el bidoane
E pauză Artiştii pleacă spre cabine schimbând decorul pielii cu haine vechi se pregătesc să intre-n rol strigoii pe perechi şi gongul bate-bate lumina ta peste a mea tăcând a moarte
e tot mai simplu e mai comod să faci luminii nod
cortina se ridică
cortina se ridică
am vrut să fiu soldatul tău de pică
The Bird’s Horse
maybe tonight you’ll be dreaming of soldiers tonight in the show the actors are playing naked they’ll be hunting ghosts among crosses most sacred
maybe I’ll come and buy a ticket I’m alone nobody in sight maybe I’ll be watching the show from the dress circle on the opening night
The show begins! The lights are extinguished with head down on the floor my light silent on your light I am confused maybe I’m dreaming of soldiers tonight going out of the grave some fathers to save the abbey stands still in the word of its nave
Snows … the décor seems to be a sky stuck in the mud of the bird out of which I soared it’s so warm and so lonely the horse feeding on the grass grown among icons off which lunatics rip the plastic to make plastic bottles
Entr’act The actors withdraw to their dressing rooms to replace the décor of their skin with old costumes the ghosts are about to play their parts in pairs the gong sounds on and your light is on my light in deathlike silence
so simple so suitable it is why not to tie the light in a knot
the curtain rises
the ghosts are playing their parts I wish I’d been your soldier of hearts
(Translated by Procopie P. Clonţea)
MARYAM ALA AMJADI (Iran/India)
Poetă, traducătoare, eseistă.
Maryam Ala Amjadi s-a născut pe data de 01 ianuarie 1984, la Teheran; şi-a petrecut anii copilăriei în India.
A absolvit Facultatea de Literatură Engleză , Universitatea din Pune, India; scrie în limba engleză.
A obţinut diferite premii şi distincţii: Medalia de Argint la Olimpiada Naţională Persană de Literatură (2001); Bursa de Creaţie Literară în cadrul Programului Internaţional de Literatură al Universităţii din Iowa, S.U.A. (2008. A câştigat Premiul II (cu eseul Probleme ale Genului în Traducere) la Concursul Naţional A.K. Ramanujan, găzduit de Universitatea din Baroda, India (2009). Poemele, eseurile şi traducerile ei sunt disponibile online pe: Kritya, Muse India, Thanal Online, Literature Northeast, Interpoetry Journal şi UniVerse of Poetry. Printre altele a tradus în limba farsi o selecţie din poezia lui Raymond Carver intitulată Frica de a ajunge devreme, Forumul UniVerse of Poetry (2009).
Traducerea în arabă a ultimului său volum de poezie Gloanţe Ţigăneşti este în curs de apariţie în Egipt.
Bibliografie: Eu, pe mine, însămi (Me, I, Myself), 2003; Gloanţe Ţigăneşti (Gipsy Bullets), 2010.
Geometry of Pain
And circles are the delinquent daughters of spheres
And lozenges are the bipolar sons of triangles
And squares are the prejudiced fathers of rectangles
And lines are the strident mother of dots
And angles are moral diversions of lines
And horizontals are dead verticals
And verticals are firm believers in the right
But where does all this draw
In a world where
Sky scrapers are
Closer to God
Than the men who build them?
Geometria durerii
Iar cercurile sunt fiicele delincvente ale sferelor
Iar romburile sunt fii bipolari ai triunghiurilor
Iar pătratele sunt taţi plini de prejudecăți ai dreptunghiurilor
Iar liniile sunt mame stridente ale punctelor
Iar unghiurile sunt diversiuni morale ale punctelor
Iar orizontalele sunt verticale moarte
Iar verticalele sunt fermi credincioşi ai dreptăţii
Dar unde duc toate acestea
Într-o lume în care
Zgârie-norii sunt
Mai aproape de Dumnezeu
Decât oamenii care îi construiesc?
Underneat
- For Lubna Al-Hussein –
The butterflies of my headscarf
are pilgrim worms that have always crawled up
the laddered gloom of my vocal cords.
And by the strident testimony of my heels
the life I walk is half dead on the blindness of scales
while the immature conquerors of our alien triangles
feed on the generous familiarity of our circles.
Tell me,
How many shrouds of laughter and wrath should
we stitch,
so the trampled body of this silence is never
vertical again?
The flowers of our drowsy dresses no longer wish
to await
a mating wind that scatters motherless dreams
on the dizzy denial of an earth
that can offer equal warmth only to horizontal feet
and avenge the uneven passion of the pair that
treads on her.
Skirts unite the stupor of legs for
trousers to divide and rule.
Dedesubt
- Pentru Lubna Al-Hussein -
Fluturii năframei mele
Sunt viermi pelerini care s-au târât dintotdeauna
Pe bezna aburcată a corzilor mele vocale.
Şi prin stridenta mărturie a călcâielor mele,
Viaţa pe care o umblu e pe jumătate moartă
în orbirea cântarului
În timp ce imaturii cuceritori ai triunghiurilor
noastre străine
Se hrănesc din generoasa familiaritate
a cercurilor noastre.
Spune-mi,
Câte giulgiuri de râset şi furie ar trebui
să ardă de la vest,
Pentru ca acest trup bătucit de tăcere să nu mai fie
în veci vertical?
Florile rochiilor noastre somnoroase nu vor să mai aştepte
Un vânt de împerechere care împrăştie vise orfane
Pe negarea neclară a unui pământ
Ce poate oferi căldură egală doar picioarelor orizontale
Şi poate răzbuna patima inegală a perechii
Care calcă pe el.
Fustele unesc uluiala picioarelor,
Pentru ca pantalonii să le despartă şi să le conducă.
Genesis
And Mary
Didn’t stay a virgin
And so didn’t this paper
Now,
Go get me a cross
And a crusade for the
critics.
Geneză
Ci Maria
Nu a rămas virgină
Şi nici hârtia aceasta.
Acum,
Du-te şi adu-mi o cruce
Şi o cruciadă pentru
Critici.
RIRA ABBASI (Iran)
Poetă, eseistă, prozatoare, activistă pentru pace.
Rira Abbasi (Zeinab Abbasi) s-a născut pe data de 30 mai 1958 în oraşul Khorramabad.
Incununată ca Poetă Laureată a Iranului (2000) şi câştigătoare a Premiului de Poezie Parvin Etesami (2005), Rira Abbasi este membră a Asociaţiei Scriitorilor din Iran şi fondatoare şi directoare a Festivalului Internaţional al Poeziei pentru Pace (2007). A alcătuit şi a editat prima Antologie a Poeziei Iraniene pentru Pace (2002). În 2008, a fondat R.B.H., instituţie în spiritul Festivalului Internaţional al Poeziei pentru Pace, idee susţinută numai prin donaţii individuale şi sponsorizări ale organizaţiilor non-guvernamentale; statutul Festivalului afirmă că: "Poezia pentru pace este afiliată la umanitate, indiferent de rasă, religie, sex şi geografie".
A publicat în diverse reviste literare un lung şir de eseuri i lucrări de critică: poeziile sale au fost traduse în mai multe limbi: italiană, engleză, indiană, germană, chineză etc. A participat la peste zece festivaluri internaţionale de poezie în ţară şi ăn străinătate.
Recentele romane, Inversiune şi Esenţa fiinţei e durerea i-au fost interzise. Rira Abbasi a alcătuit, printre altele, Antologia mondială a poeziei pentru pace, o selecţie multilingvă a participanţilorla primul şi al doilea Festival Iinternaţional al Poeziei pentru Pace.
Recentele romane, Inversiune şi Esenţa fiinţei e durerea i-au fost interzise. Rira Abbasi a alcătuit, printre altele, Antologia mondială a poeziei pentru pace, o selecţie multilingvă a participanţilorla primul şi al doilea Festival Iinternaţional al Poeziei pentru Pace.
Bibliografie lirică: Elful negru de miercuri, Teheran. 2000; Gata cu armele pentru această Lor; Teheran, 2001; Cine te iubeşte mai pe ascuns, Teheran, 2002.
(A little demon...)
A little demon
shan’t be born
surrounded by white walls
the little demon won’t be cheated
Mummy dear!
Why should I exit out of my egg?
I float in soft water and sun
A possess a white and soft land too
you can’t guess, I might be born in this country.
Is someone awaiting me with a revolver in his hand?
shan’t be born
surrounded by white walls
the little demon won’t be cheated
Mummy dear!
Why should I exit out of my egg?
I float in soft water and sun
A possess a white and soft land too
you can’t guess, I might be born in this country.
Is someone awaiting me with a revolver in his hand?
(Translated by M. Alexandrian)
(Micul demon…)
Micul demon
nu trebuie să se nască,
înconjurat de albii pereţi
micul demon nu poate fi păcălit
Mamă dragă!
De ce să ies din oul meu?
Plutesc în apa moale şi-n soare
Am şi eu un pământ alb şi moale
Pe care nu-l poţi ghici, poate m-am născut în ţara aceasta.
Mă aşteaptă oare cineva cu un revolver în mână?
The "Call" of Iran's Poetry
I have no right to write poetry
Leaves fall off my shoulder
There comes a voice
I have no right to write
Do you still not believe that leaves do fall?
I said I am in silence
that my tongue...
Look now
on the other side of the street is silence
leaves fall
bad leaves, worse leaves
I have no right to write poetry
the tongue is surrounded with teeth
and the lifted neck of this “Neda”
is a bullet for goodbye!
Leaves fall off my shoulder
There comes a voice
I have no right to write
Do you still not believe that leaves do fall?
I said I am in silence
that my tongue...
Look now
on the other side of the street is silence
leaves fall
bad leaves, worse leaves
I have no right to write poetry
the tongue is surrounded with teeth
and the lifted neck of this “Neda”
is a bullet for goodbye!
(Translated by Maryam Ala Amjadi)es a
„Chemarea” poeziei iraniene
Nu am niciun drept să scriu poezie
Frunzele-mi cad de pe umăr
Iată un glas care-mi spune
Nu am niciun drept să scriu
Încă nu crezi că frunzele cad?
Am spus că păstrez tăcerea
Că limba mea…
Priveşte acum
Peste drum e tăcere
Frunzele cad
Frunze rele, frunze mai rele
Nu am niciun drept să scriu poezie
Limba mi-e înconjurată de dinţi
Iar gâtul ridicat al acestui „Neda”
E un glonte de bun rămas!
Poem
Butterflies die to the sound of drums.
Drums were asleep that night
and butterflies fluttered the wind
combing hairs soakes in blood.
My last letter
a yellow butterfly bore off my pocket
butterflies that night
wept round my head
I saw my mom
I
was not one
three hundred thousand soldies slumbered in sleep
I
Was one
was only a dying moth in the desert that night.
(Translated by Saeed Saeedpor)hy
Poem
Fluturii mor în sunetul tobelor.
Tobele erau adormite în noaptea aceea
Iar fluturii agitau vântul
Pieptănând părul îmbibat cu sânge.
Ultima mea scrisoare
Pe care un fluture galben mi-a luat-o din buzunar
Fluturi în noaptea aceea
Mi-au plâns în jurul capului.
Mi-am văzut mama
Eu
Nu eram unul
Trei sute de mii de soldaţi cufundaţi în somn
Eu
Eram unul
Eram doar un fluture muribund în deşert în noaptea aceea.
EWA SONNENBERG (Polonia)
Poetă, eseistă, pianistă.
Ewa Sonnenberg s-a născut pe data de 30 martie 1967 la Ząbkowice Śląskie (Silesia).
A absovit Academia de Muzică, Wrocław (1992) iar apoi, în 1996, a urmat cursurile unui colegiu de formare continuă - Scriere creativă – la Universitatea Jagielloński din Cracovia. În anul 2008 a absolvit Facultatea de filosofie, Universitatea Jagielloński Cracovia.
A publicat în toate periodice literare importante din Polonia. Scrierile sale au făcut parte din multe antologii poloneze şi străine: americane, germane, suedeze, ruse, maghiare. Traduceri ale operei sale au apărut în germană, franceză, engleză, rusă, suedeză, slovenă, cehă, italiană, spaniolă, maghiară, sârbă, macedoneană.
A publicat în toate periodice literare importante din Polonia. Scrierile sale au făcut parte din multe antologii poloneze şi străine: americane, germane, suedeze, ruse, maghiare. Traduceri ale operei sale au apărut în germană, franceză, engleză, rusă, suedeză, slovenă, cehă, italiană, spaniolă, maghiară, sârbă, macedoneană.
Poezia Ewei Sonnenberg a fost distinsă cu prestigioase premii literare şi burse de lucru: Clemens Janicki Price pentru tineri poeţi (1995); Georg Trakl Price (cea mai bună carte a anului) pentru cartea de debut, Hazard (1996); Bursa Kultura Paryska, Paris (1998); Bursa Ministerului Culturii şi Artei (2000; 2008); Premiul pentru cel mai bun poet la Festivalul Ilinden – Skopjie (2008); Bursa Centrului Baltic al Scriitorilor şi Traducătorilor, Gotlandia, (2009).
Pe lângă cărţile de poezie i-au mai apărut următoarele volume de proză sau de traduceri din lirica sa: A publicat de asemenea următoarele volume: Pagina reginei. Un basm pentru îndrăgostiţi (Paź królowej. Bajka dla zakochanych), Cracovia, 2006; Enciclopedia nebunului (Encyklopedia Szaleńca), Wrocław, 2006, Biblioteca Rita Baum; Imperiul unei lacrimi (Imperium łzy), selecţie de poezii traduse de Biserka Rajcic, Belgrad, 2006; Confesiuni (Spowiedź) selecţie tradusă de Risto Jacev, Skopje, R. Macedonia, 2009.
A luat parte la o serie de reuniuni de poezie în Polonia şi în străinătate. Despre poezia ei s-au scris lucrări de disertaţie.. Una dintre poeziile sale a fost introdusă în programa poloneză de liceu. În prezent, susţine un curs de Scriere creativă la Universitatea Jagielloński din Cracovia. A făcut parte din redacţia revistelor literare Studium (Cracovia) şi Rita Baum (Wrocław).
Bibliografie lirică: Hazard (Hazard), Gambling, Wrocław, 1995; Tărâmul a o mie de jurnale (Kraina tysiąca notesów), Dzierżoniów, 1997; Planeta (Planeta), Katowice, 1997; Lesa (Smycz), Wrocław 2000; Un tramvai în flăcări (Płonący Tramwaj), Cracovia, 2001; O lecţie de desfătare (Lekcja Zachwytu), Cracovia, 2005; Scris pe nisip (Pisane na piasku) tradus în engleză de Katarzyna Jakubiak; Anul dragonului de foc (Rok ognistego smoka), Cracovia, 2010.
Only for Men
Men bore me in pain of learning the stranger inside myself
they cursed fate fishing me out of fire water before
the eyes
of disoriented females angrily they bit through
the umbilical cord
Men breastfed me with the usual doses of coldness
it bled into my tendons and my muscles froze
rejections so long awaited fed my heart with their milk
Men were good to me they covered the slick surface
with webs of purposes cartography of victories they summoned each other
in my most important moments revealing the beautiful places of the earth
Men only men were able to wait in earnest tough Penelopes
they could be wonderful women calmly performing what belonged to them
without wasting time on sentimental theories they slammed the door shut
Only men and their friendship without illusions rough epidermis
under my fingertips where there is nothing to savor one saves on tears and blows
no problem tightening the glass-filled fists
Men taught me how on occasions one sticks to the cause till the end
women are there to be touched zippers to be unzipped
skirts to put one’s hands under night to be entered deeply
Men a taste of vodka and failure safe indifference
there is no place which would be far away they returned my freedom
without asking permission leaving me a rib for the road
(Translated by Katarzyna Jakubiak)
Doar pentru bărbaţi
Bărbaţii m-au făcut să simt suferinţa cunoaşterii străinei Din mine
Au blestemat soarta pescuindu-mă din apa de foc în faţa Ochilor femeilor dezorientate au muşcat furioşi cordonul Ombilical
Bărbaţii m-au alăptat cu obişnuitele doze de răceală
Mi-au curs pe tendoane şi mi-au îngheţat muşchii
Respingeri atât de îndelung aşteptate mi-au hrănit inima
Cu laptele lor
Bărbaţii au fost buni cu mine au acoperit suprafaţa netedă
Cu pânze cu motive cartografii de victorii
S-au chemat unii pe alţii
În cele mai importante momente dezvăluindu-mi Frumoasele locuri ale lumii.
Bărbaţii doar bărbaţii au putut să aştepte convinşi
În ciuda Penelopei
Ar putea fi femei minunate făcând cu calm
Ceea ce le era dat să facă
Fără să piardă timp cu teoriile sentimentale
Au trântit uşa
Doar bărbaţii şi prietenia lor fără iluzii
Epidermă aspră
La atingerea degetelor mele unde nu e nimic de savurat
Faci economie de lacrimi şi de lovituri
Strângând fără probleme pumnii plini de cioburi de sticlă
Bărbaţii m-au învăţat cum să crezi
În cauza ta până la capăt
Femeile sunt acolo pentru ca să fie atinse fermoarele
să fie desfăcute
Fustele să îţi bagi mâinile sub ele noaptea să fie pătrunsă Adânc
Bărbaţii gustul votcii şi al eşecului indiferenţă prudentă
Nu există loc care să fie departe
Mi-au înapoiat libertatea
Fără să îmi ceară-nvoirea lăsându-mi o coastă
Pentru drum.
The Nineties
We here so
forever unemployed at the mercy of one great metaphor
we write somber letters happy verses and odes to whateverness
we drink delusive toasts to some kind of end yet the bottom never shows
We here so
constant we’re dancing with our eyes closed groping
for mutual gestures nods and well-made beds
we make small politics and cheap phrases
boys love girls girls love boys
boys suffer insomnia and myths girls sleep sweetly
We here so
each in some sort of walk or in a temporary paddock
we quench ambition with half-pints and ads “Be proud!”
waiting for our special five minutes
so many years late for Europe’s great party
We here so
merely romantic
counting on makeshift houses and beds
naively nursing love
with perfect crime breeding culprits and lost generations
useless we look into the future through the dirty glass
We here so
and nothing else
Wrocław 1998
(Translated by Katarzyna Jakubiak)
Anii ‘90
Noi cei de aici
Atât de pe veci pasivi la mila unei mari metafore
Scriem scrisori sobre versuri vesele şi ode
Oricăruia
Închinăm toasturi amăgitoare unui deznodământ şi totuşi
Nu ajungem la capăt
Noi cei de aici
Atât de constanţi dansăm cu ochii închişi căutând
Reciproce gesturi aplecări şi aşternuturi bine rânduite
Facem politică măruntă şi fraze ieftine
Băieţii iubesc fetele fetele iubesc băieţii
Băieţii suferă de insomnie şi de mituri fetele dorm dulce
Noi cei de aici
Fiecare într-un fel de mers sau într-un ţarc temporar
Ne potolim ambiţia cu jumătăţi de halbe şi cu slogane
„Fii mândru!”
Aşteptându-ne cele cinci minute speciale
Atât de mulţi ani întârziaţi la marea petrecere a Europei
Noi cei de aici
Atât de aproape romantici
Bazându-ne pe casele şi pe paturile noastre temporare
Îngrijind cu naivitate dragostea
Cu vinovaţii perfecţi de crime şi de generaţii pierdute
Ne uităm fără rost spre viitor prin geamul murdar
Noi cei de aici
Şi nimic altceva
Wrocław 1998
And when I’m big and strong
like half a man and half a hero
I’ll even wash your socks
and it will be like a fairy tale
I’ll take you with me and show you my muscles
huge tigers and crocodiles - all domesticated
the conquered nations newspapers televisions
no candy no little poems
just a cracked gray wall eight hours on empty stomach
I’ll stop writing I’ll forget everything
especially madness I’ll stop the arms race
there will be no revolution due to technical reasons
all signs of dissent will disappear from the earth
I’ll adjust to mild temperatures
I’ll stop making love to the naked truth I’ll send it
to the great unknown I’ll give up timelessness
for prime steaks and honeymoons
it will be like a fairy tale
I’ll learn to remove stings painlessly
and without side effects: without beggary and art
and worthless exegi monumentum
I’ll never be defeated even if
nobody sees it
I’ll change the subject I won’t come out
I’ll wait through the worst posing for a group picture
I won’t care for tenderness
the wave will carry me I will endure
the human stench I’ll get accustomed I’ll learn to like it
I will triumph.
(Translated by: Katarzyna Jakubiak)
Iar când sunt mare şi puternică
Ca jumătate de bărbat şi jumătate de erou
Îţi voi spăla chiar şi şosetele
Şi va fi ca într-un basm
Te voi lua cu mine şi îţi voi arăta muşchii
Tigri şi crocodili uriaşi – toţi domesticiţi
Naţiunile ziarele televiziunile cucerite
Fără bomboane fără mici poeme
Doar un zid crăpat gri opt ore pe stomacul gol
Voi înceta să scriu voi uita tot
În special nebunia voi opri cursa înarmării
Nu va mai exista nicio revoluţie din motive tehnice
Va dispărea orice urmă de dizidenţă de pe faţa pământului
Mă voi adapta la temperaturi moderate
Nu voi mai face dragoste cu adevărul gol-goluţ
îl voi trimite
Spre marele necunoscut voi renunţa la atemporalitate
Pentru fripturi şi luni de miere
Va fi ca un basm
Voi învăţa să înlătur înţepăturile fără durere
Şi fără efecte secundare: fără cerşetorie şi fără artă
Şi fără impulsul momentului
Nu voi fi niciodată învinsă chiar dacă
Nu vede nimeni
Voi schimba subiectul nu voi ieşi afară
Voi aştepta să treacă cea mai proastă postare
pentru o poză de grup
Nu-mi va păsa de tandreţe
Valul mă va purta voi îndura
Duhoarea umană mă voi obişnui voi deprinde să-mi placă
Voi triumfa
Acad. CAROLINA ILICA (România)
• Poetă, traducătoare, eseistă; profesor, ziarist, diplomat.
• Vicepreşedinte şi director artistic al Fundaţiei şi Organizaţiei Culturale Academia Internaţională Orient-Occident şi al Festivalului Internaţional „Nopţile de Poezie de la Curtea de Argeş“.
• Preşedinte al Juriului Festivalului Internaţional „Nopţile de Poezie de la Curtea de Argeş“.
• Carolina Ilica s-a născut pe data de 19 martie 1951, în satul Vidra, comuna Vîrfurile, judeţul Arad, România;
• Absolventă a Liceului pedagogic din Arad şi a Facultăţii de filozofie din Bucureşti (1975);
• Membră a Uniunii Scriitorilor din România, din anul 1975; • Profesor la Liceul Pedagogic din Arad (3 ani), apoi redactor la ziarul „Scânteia Tineretului“ şi „SLAST“ din Bucureşti, iar după 1989 publicist comentator la ziarele „Tineretul liber“ şi „Vocea României“, semnând reportaje, eseuri, cronici, poezie, traduceri etc., interviuri cu personalităţi române şi străine; • Din anul 1994, diplomat în Republica Macedonia; • În anul 1997 întemeiază, împreună cu poetul Dumitru M. Ion, Fundaţia şi Organizaţia Culturală Academia Internaţională Orient-Occident, cu mai multe programe, între care şi Festivalul Internaţional „Nopţile de poezie de la Curtea de Argeş“ (la cele 14 ediţii de până acum au participat circa 700 de autori din întreaga lume), Festivalul Tinerilor Poeţi (din 2 în 2 ani) etc.
• A publicat prima poezie la 14 ani (în ziarul „Flacăra roşie“ din Arad); ca liceană a obţinut Premiul Tineretului la Concursul „Nicolae Labiş“ de la Suceava; prima carte i-a apărut în perioada studenţiei, la 23 de ani, în urma câştigării Premiului I la Concursul de debut al Editurii „Eminescu“ din Bucureşti (1973);
• 29 cărţi de poezie (din care 10 selecţii tematice sau antologii critice); 1 volum de eseuri (însoţite de traduceri) despre mari poeţi ai lumii;
• 85 de volume de traduceri, singură sau în colaborare, de la texte ale Egiptului antic până la candidaţi Nobel precum Mateja Matevski, Adonis ori Seamus Heaney (Premiul Nobel pentru Literatură, 1995);
• 24 volume din lirica sa au apărut în peste 20 de limbi;
• 31 de premii naţionale şi internaţionale pentru poezie, traduceri, jurnalism cultural, integrare europeană;
• De-a lungul anului 2003, în revista „Convorbiri literare” de la Iaşi a publicat un amplu studiu despre folclorul românesc; • A antologat, a prefaţat, a îngrijit ediţii ale unor autori români şi străini; • Colaborări la numeroase publicaţii româneşti şi străine;
• Participări la festivaluri literare, congrese, simpozioane, târguri de carte etc., naţionale şi (la peste 55) internaţionale, în: Iugoslavia, S.U.A., Grecia, Turcia, Bulgaria, Ungaria, Rusia, Republica Moldova, Armenia, Georgia, Spania, Columbia, Irak, Macedonia, Serbia, Muntenegru, Franţa, Italia, Tunisia, Croaţia, Ucraina, Israel etc.;
• Prezentă în volume de critică literară, în istorii ale literaturii, în dicţionare de scriitori români şi străini; • În antologii precum: „Din lirica feminină românească“, Editura Albatros, 1975; „Antologia poeţilor tineri“ de George Alboiu, Editura Eminescu, 1982; „O mie şi una de poezii româneşti“ în 10 volume, antologie, prefaţă, bibliografie de Laurenţiu Ulici, Editura Du Style, Bucureşti, 1997; „O antologie a poetelor din România“, întocmită de Bogdan Popescu Ulmu, Editura MLR, 2000; „Antologie 2002“, „Biblioteca revistei Convorbiri literare“, Iaşi, 2003; „Umbra noastră cuvântul“, de Echim Vancea şi Gheorghe Pârja, Editura Echim, Serile de Poezie „Nichita Stănescu“, Deseşti, 1979-2003 etc. • În: „POESIS – poètes roumains contemporains“, Editura Eminescu, 1975, în traducerea lui Aurel George Boeşteanu; „Jeunes poètes roumains“, Editura Eminescu, 1985, texte alese şi traduse de Dan Ion Nasta; „Silent Voices“, An anthology of contemporary Roumain Women poets“, Forest Books, London, Boston, 1986, cu traduceri de Andrea Deletant şi Brenda Walker şi cu o introducere de Fleur Adcock; „Suskun sesler“, aceeaşi antologie de „Voci tăcute româneşti“, în limba turcă de Kemal Özer şi Ergin Koparan, Istanbul, două ediţii, 1992 şi 2003; „Spectre lyrique, Anologie de poésie roumaine contemporaine“, selecţie, traduceri şi introducere de Georges Astalos, două ediţii, apărute la Editura Europa, Craiova, 1999 şi la Editura Tritonic, Bucureşti, 2000; „Poeti romani contemporanei“, în transpunerea Vioricăi Bălteanu, Italia, 1986; „15 tineri poeţi români“, traduşi în limba engleză de Liliana Ursu, Editura Eminescu, 1983; „Vis tustnadens bord“, o panoramă a poeziei româneşti, alcătuită şi prezentată de traducătorul ei în suedeză, Ion Miloş, Stockholm/Stehag, 1998); „Antologji e poezisë rumune“, selecţie, tălmăciri în albaneză şi postfaţă de Kopi Kyçyku, 2003; „Antologia poeziei române contemporane în grai aromân“, în alcătuirea şi traducerea lui Hristu Cândroveanu, Bucureşti, 2004 etc. • În antologii ale festivalurilor internaţionale de poezie de la Struga, Medellin, Las Palmas, Belgrad, Sarajevo, Budva, Smederevo, Zagreb, Bagdad, Jeddlienne, Tetovo etc.;
• Volume din poezia sa, îndeosebi sub titlul Tirania Visului (poeme duble)“ fiind remarcată şi analizată formula inovatoare a poemului dublu – dar şi Scara la cer, Poemul scurt al lungii mele vieţi – 13 Poeme (Duble) de Dragoste, Sonete imperfecte, Ephemeris, Violet, Din foc şi din gheaţă etc. au apărut în 24 de volume, traduse în limbile: macedoneană, suedeză, spaniolă, galiciană, norvegiană, sârbă, engleză, rusă, italiană, arabă, bulgară, turcă, albaneză, ucraineană, franceză, japoneză, chineză, maya, germană, neogreacă, aromână etc.;
• Singura femeie membră a Ordinului „Cavalerii danubieni“ şi prima femeie care a candidat la funcţia de preşedinte al Uniunii Scriitorilor din România (la alegerile din iunie 2005);
• Membră a Academiei Internaţionale Eminescu, România-India; a Academiei de Ştiinţe, Literatură şi Arte (ASLA), Oradea; a Academiei de Ştiinţe şi Arte, Vektor, Azerbaijan; a Asociaţiei Internaţionale a Criticilor Literari (Franţa); membră de onoare a Uniunii Scriitorilor din Muntenegru şi din R. Macedonia; membru corespondent al Centrului European de Artă (Grecia); ambassador de onoare al Fundaţiei Naaman pentru Cultură (Beirut, Liban) etc.
• Este unul dintre vicepreşedinţii Congresului Spiritualităţii Româneşti ce are loc anual la Alba Iulia, în întâmpinarea sărbătorii de 1 Decembrie, unde se adună reprezentanţi ai comunităţilor româneşti din toată lumea.
• Cererea de primire în PEN Clubul Român i-a fost cenzurată în anii 2001-2002 de Ana Blandiana;
• Despre opera Carolinei Ilica au scris peste 120 de oameni de cultură români şi străini; au tălmăcit din versurile sale peste 50 de traducători;
• Antologia de autor Poemul scurt al lungii mele vieţi – 13 Poeme (Duble) de Dragoste, în 2 volume plurilingve (în 20 de limbi), lansată în mai multe ţări, este un unicat mondial.
• În anul 2006 a început o serie de 12 Cărţi Neconvenţionale intitulate Plângând de-atâta frumuseţe – Cărţile de la Vidra: I. Cartea de Lut, 2006; II. Cartea de Lână, 2007; III. Cartea de Lemn, 2008; IV. Cartea Violetă, 2010; V. Cartea de Borangic 2010: VI. Cartea de Lacrimi, 2011.
Volume ale Carolinei Ilica apărute în alte limbi:1. Tirania na Sonot, Misla, Skopje, 1985; 2-3. Makedonski molitvi, ed. I; ed. a II-a, bilingvă (română-macedoneană), Kultura, Skopje, 1996; 4. Tirania e Ëndrrës, Flaka, Shkup, 1996; 5. Düşün Zorbaligi, Era, Istanbul, 1998; 6. Tirania Visului - The Tyranny of Dream, (ed. bilingvă), Editura Academiei Internaţionale Orient-Occident, Bucureşti, 1999; 7. Tirania Sna, Arca, Smederevo, 2000; 8. Tirania na Sînia, Nov Zlatorog, Sofia, 2001; 9. Ephemeris, „Vladimir Mijuşkovici“, Nikşici, 2001; 10. „Tirania Visului“ şi 13 Poeme (Duble) de Dragoste - în limba arabă, Editura Academiei Internaţionale Orient-Occident, Bucureşti, 2001; 11. Poemul scurt al lungii mele vieţi - 13 Poeme (Duble) de Dragoste, vol I, plurilingv (în limba română + 9 limbi), Editura Academiei Internaţionale Orient-Occident, Bucureşti, 2001; 12. Liubiciasto, ediţia I, „Jovan Ducici“, Trebinje, 2001; 13. „Tirania Visului“ şi 13 Poeme (Duble) de Dragoste - în limba arabă, Maison Naaman pour la Culture, Beirut, 2002; 14. Liubiciasto, ediţia a II-a, „Jovan Ducici“, Trebinje, Arka, Smederevo şi „Vladimir Mijuşkovici“, Nikşici, 2002; 15. Nesoverşenîie soneti, OAO, Ruskii Dvor, Moscova, 2002; 16. Tirania Visului (poeme duble) şi 13 Poeme (Duble) de Dragoste - în limba arabă - Tunis, 2003; 17. Poesia di Firenze - Poesia del mondo a Firenze, Alda Merini - Carolina Ilica, Fondatione Il Fiore, Florenţa, 2003; 19. Vjolcë, Pogradeţi, 2003; 20. Stepenişte ka nebu, Trebinje, BiH, 2003; 21 Poemul scurt al lungii mele vieţi - 13 Poeme (Duble) de Dragoste, vol. II, plurilingv (în română + alte 10 limbi), Editura Academiei Internaţionale Orient-Occident, Bucureşti, 2004; 22. 13 Poeme (Duble) de Dragoste, ediţie bilingvă, Buk-Rek, Cernăuţi, 2005; 23. Din foc şi din gheaţă - De feu et de glace, Ars Multimedia, Metz, Editura Academiei Internaţionale Orient-Occident, Bucureşti, 2006; 24. Discurs despre Prlicev, eseu + poezii, ediţie română-macedoneană, Ohrid, R. Macedonia, 2008; 25. Puţin mai mult, Editura Uniunii Scriitorilor, Moscova, 2011.
• Premii naţionale şi internaţionale: - Premiul Tineretului, Festivalul „Nicolae Labiş“, Suceava, 1970; - Premiul I pentru poezie la prima ediţie a Concursului de debut în volum, organizat de Editura Eminescu, Bucureşti, 1973; - Premiul „Pana de aur“, Festivalul Internaţional al Traducătorilor, Tetovo, R.F. Iugoslavia, 1982 – pentru traducerea volumului „Dragoste şi moarte“ de Jovan Koteski; - Premiul „Suplimentului literar al Scânteii tineretului“ pentru jurnalism cultural, 1984; - Premiul pentru poezie al C.C. al U.T.C. – pentru volumul „Tirania Visului, II“, Editura Eminescu, Bucureşti, 1985; - Premiul pentru cel mai valoros volum de poezie străină, tradus în limba macedoneană, apărut (între două ediţii ale Festivalului Internaţional de Poezie de la Struga) în Colecţia internaţională „Podurile“, premiu înmânat (în cadrul Festivalului) traducătorului Mihail Rengiov, pentru volumul „Tirania na Sonot“ („Tirania Visului“), cu o prefaţă de Blaje Koneski, 1986; - Premiul Uniunii Scriitorilor şi al Uniunii Traducătorilor din Macedonia, 1986; - Premiul Uniunii Traducătorilor din Macedonia, ex ecquo, pentru „Falanga lirică macedoneană“, antologie tradusă în limba română împreună cu Dumitru M. Ion şi apărută la Chişinău, 1990; - Premiul Societăţii Culturale „Lucian Blaga“, Alba Iulia, pentru cel mai bun volum de poezie al anului 1998, „Scara la cer“; - Marele Premiu, Festivalul Internaţional de Poezie, Oradea, 2001; - Marele Premiu pentru poezie „Lucian Blaga“, Cluj-Napoca, 2001;
- Premiul pentru integrare culturală europeană „Emia“, Deva, 2001; - Premiul pentru poezie „Naim Frasheri“, Tetovo, 2001; - Marele Premiu pentru Sonet, Podul Dâmboviţei, 2002; - Premiul Omnia, ASLA, pentru activitatea în cadrul Academiei Internaţionale Orient-Occident, 2002; - Premiul Salonului Internaţional de Carte, ediţia a X-a, Oradea, pentru antologia plurilingvă „Poemul scurt al lungii mele vieţii“, vol. I, 2002; - Marele Premiu „George Coşbuc“, Bistriţa, 2002; - Marele Premiu „Nichita Stănescu“, Sighet, 2002; - Premiul pentru Poezie „Tomis“, Constanţa, pentru volumul „Iubind în taină, I • Violet“, 2002; - Premiul Festivalului Internaţional de Poezie, Jedlienne, Tunisia, 2002; - Premiul de Excelenţă, Zilele „Duiliu Zamfirescu“, Focşani, 2003; - Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova la Salonul Internaţional de Carte pentru copii, Chişinău, pentru volumul plurilingv I, „Poemul scurt al lungii mele vieţii“, 2004; - Premiul „Conducătorul de qvadrigă“, Delphi, Grecia, 2004; - Diplomă de Excelenţă pentru promovarea limbii şi literaturii române, acordată de Consulatul General al României, Cernăuţi, Ucraina, 2005; - Premiul de Excelenţă al cotidianului „Argeşul“, Piteşti (pentru organizarea Festivalului Internaţional „Nopţile de Poezie de la Curtea de Argeş“), 2006; - Premiul „Antares“, pentru cel mai performant Festival Internaţional de literatură din România, „Nopţile de Poezie de la Curtea de Argeş“, Galaţi-Brăila, 2006; - Grand Prix du LIEN, la Concursul Internaţional de Poezie „LIEN“, în cadrul Festivalului Internaţional de Performanţe Poetice Teranova, Metz, Franţa, 2006; - Premiul „Doamnele literaturii române“ pentru poezie, Zilele „Duiliu Zamfirescu“, Focşani, 2007;
- Premiul special al Juriului pentru poezie, Festivalul Internaţional „Nichita Stănescu“, Ploieşti, 2008; - Premiul pentru „Cea mai frumoasă poezie deaspre vin“, Festivalul Internaţional de Poezie de la Struga, R. Macedonia, 2008; - Premiul pentru traduceri, Festivalul poeţilor din Balcani, Brăila, 2008; - Premiul pentru Literatură al Festivalului Internaţional KIBATEK, Izmir, Turcia, 2010; - Premiul de Onoare (pentru întreaga operă) al Fundaţiei pentru Cultură şi al Editurii Naaman, Bierut, Liban, 2011; - Diplome de Excelenţă pentru merite deosebite în promovarea literaturii române şi cunoaşterea poeziei lumii; pentru organizarea Festivalului Internaţional „Nopţile de Poezie de la Curtea de Argeş“; acordate de Ministerul Culturii şi Cultelor în 2002, 2003, 2004, 2005, 2006, 2010; de Consiliul Judeţean Argeş, 2006; de Centrul Cultural al Municipiului Piteşti şi al revistei de cultură „Argeş“, 2006.
Bibliografie (în limba română): 1. Neîmblânzită ca o stea lactee, Premiul de debut al Editurii Eminescu, 1973, Premiul I Poezie, Bucureşti, 1974; pe coperta a IV-a semnează scurte comentarii critice: Şt. Aug. Doinaş, Nicolae Manolescu, Al. Piru; 2. Cu împrumut, mireasma tinereţii (cu litografii de Marcel Chirnoagă), Combinatul Fondului Plastic, Bucureşti, 1975; 3. Dogoarea şi flacăra, Editura Eminescu, Bucureşti, 1977; 4. Tirania Visului, vol. I (cu ilustraţii de Traian Filip), Editura Cartea Românească, Bucureşti, 1982; 5. Tirania Visului, vol. II, Editura Eminescu, Bucureşti, 1985; coperta I, cu un desen de Gheorghe Iliescu-Călineşti; coperta a IV-a, cu un text semnat de Alex. Ştefănescu; 6. Ephemeris, Editura Cartea Românească, Bucureşti, 1987; coperta de Mircia Dumitrescu; 7. Poeme reci – Tirania Visului, vol. III, Editura Orient-Occident, Bucureşti, 1993; prefaţă de Al. Piru; 8. Makedonski molitvi – Rozariu Macedonean (ediţia a II-a, bilingvă, română-macedoneană), (cuvânt înainte de Domnul Domn Mihail, arhiepiscop de Ohrida şi Macedonia; traducere de Mihail Rengiov), Editura Kultura, Skopje, 1996; 9. Scara la cer, vol. I, Editura Orient-Occident, Bucureşti, 1997 (cu ilustraţii după miniaturile lui Picu Pătruţ şi coperta de Marcel Chirnoagă); cuvânt înainte de Preafericitul Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române; postfaţă de Eugen Simion, preşedintele Academiei Române; 10. Tirania Visului – The Tyranny of Dream (ediţie bilingvă, română-engleză), Editura Orient-Occident, Bucureşti, 1999; coperta de Marcel Chirnoagă; traducere de Lidia Vianu; 11. Sonete imperfecte, Editura Orient-Occident, Bucureşti, 2000 (cu fotografii de figurine feminine din albumul „Preistoria Daciei“, de Ion Miclea şi Radu Florescu); prefaţă de Dumitru Micu; 12. Iubind în taină, I, Violet, Editura Axa, Botoşani, 2001; în interior, fiecare pagină, imprimată în violet cu imaginea lacului lui Eminescu; prefaţă de Octavian Soviany; 13. Poemul scurt al lungii mele vieţi – 13 Poeme (Duble) de Dragoste, vol. I, plurilingv (în română + 9 limbi) (cu vignete de Traian T. Filip; prefaţă de Constantin Ciopraga), Editura Academiei Internaţionale Orient-Occident, Bucureşti, 2001; 14. Numărătoare inversă, Biblioteca revistei „Convorbiri literare”, aprilie, 2002; 15. Din foc şi din gheaţă (volum selectiv, noua colecţie Hyperion), (coperta I: Tudor Jebeleanu; foto: Ion Cucu; selecţie şi postfaţă de Ovidiu Ghidirmic), Editura Cartea Românească, Bucureşti, 2003; 16. Poemul scurt al lungii mele vieţi – 13 Poeme (Duble) de Dragoste, vol. II, plurilingv (în română + alte 10 limbi), Editura Academiei Internaţionale Orient-Occident, Bucureşti, 2004; 17. 13 Poeme (Duble) de Dragoste, ediţie bilingvă (română-ucraineană), (cu ilustraţii după sculpturile lui Brâncuşi; prefaţă şi traduceri de Vitali Kolodii), Editura Buk-Rek, colecţia „Poezia Europei“, vol. II, Ucraina, 2005; 18. Puţin mai mult (55 de poeme), (ediţia I), (ilustraţii de Mircia Dumitrescu; prefaţă de Theodor Codreanu), Editura Academiei Internaţionale Orient-Occident, Bucureşti, 2005; 19. Cărţile de la Vidra I · Cartea de Lut, poezii de Carolina Ilica, incizate pe tăbliţe de lut (amintind de tăbliţele de lut de la Tărtăria) realizată de artistul plastic Nicolae Moldovan, 2006; 20. Din foc şi din gheaţă/ De feu et de glace, Ars Multimedia, Metz, Franţa şi Editura Academiei Internaţionale Orient-Occident, Bucureşti, 2006; 21. Puţin mai mult (55 de poeme + 1), ediţia a II-a, (ilustraţii de Mircia Dumitrescu; prefaţă de Theodor Codreanu), Editura Academiei Internaţionale Orient-Occident, Bucureşti, 2007; 22. Cărţile de la Vidra II · Cartea de Lână, poeme brodate şi pictate de autoare pe pânză şi „decorate“ cu şorţuri vechi femeieşti din tezaurul costumului popular românesc din Banat, 2007; 23. Cărţile de la Vidra III · Cartea de Lemn, poeme pictate de autoare pe vechi obiecte din lemn, 2008; 24. Discurs despre Prlicev, eseu + poezii, ediţie română-macedoneană, Ohrid, R. Macedonia, 2008; 25. Puţin mai mult (55 de poeme + 2), ediţia a III-a, (ilustraţii de Mircia Dumitrescu; prefaţă de Theodor Codreanu), Editura Academiei Internaţionale Orient-Occident, Bucureşti, 2008; 26. Cărţile de la Vidra · IV. Cartea Violetă, 2010; 27. V. Cartea de Borangic, poeme pictate de autoare pe vechi ţesături din borangic, 2010; 28. Cărţile de la Vidra · VI. Cartea de Lacrimi, poeme brodate pe vechi ştergare din Munţii Apuseni, 2011; 29. Puţin mai mult, ediţia a IV-a, adăugită, (ilustraţii de Mircia Dumitrescu), Editura Academiei Internaţionale Orient-Occident, Bucureşti, 2011.
Eseuri:
30. Divina Poesia (eseuri despre poezie, însoţite de traduceri din mari poeţi ai lumii), Editura revistei „Convorbiri literare“, Iaşi, 2003.
Sacralitate
Un rai ca la-nceputuri, vegetal.
Livezi cu flori lucrate de albine:
Când pleacă una, ceealaltă vine.
Peisaje consacrate: vale-deal,
De care roua ca un roi se-aţine.
În fagure,-n pahar hexagonal
De ceară, creşte mierea, fără a-l
Topi ca dorul de părinţi pe mine.
Îmi scrie Herodot că, în vechime,
Hotarul sudic, netrecut de nime,
Era păzit, pe-atunci, doar de albine;
Trăind la fel şi-acum, matriarhal,
În raiul vale-deal, ondulator,
Transpus de-auzul nostru muzical
În doina cu muzeul ei sonor.
Sacralitate-a spaţiului natal.
Sacrality
A heaven just like in the beginning, vegetal.
Orchards with flowers worked out by bees:
When the first comes, the other one just leaves.
Acknowledged landscapes: valley-hills,
On which the dew will hang like in a cloud.
In honeycomb like in hexagonal goblet
From wax honey increases, doesn’t melt
As it will do to me, when I do miss my folks.
Herodutus writes me from ancient times,
That Southern border trespassed by nobody
Was fully guarded then, only by bee;
Living the same now, matriarchally,
And in the valley-hill, undulatory sky
Transposed by our music hearing
Into this DOINA* displaying its full sounding
In a museum – a native space sacrality.
(English version by Muguraş Maria Petrescu)
*DOINA = a specific Romanian folkloric elegy written by unknown authors, “DOINA expresses in a direct manner very diversified feelings: longing, sadness, love, hate against oppressors, alienation, grief, etc.” (Source: Google, Wikipedia). Upon Carolina Ilica’s request we kept in the poem the Romanian version of this word.
Împădurire
Să îmi imaginez că ai suferi de o amnezie subită
Ca personajele multor telenovele sud-americane.
Că te-ai şi mutat într-o asemenea ţară
Locuind în metropola ei
aşezată
Într-o stearpă câmpie
dreaptă ca-n palmă
bătută de vânturi şi secetă.
O metropolă
Fără parcuri în ea şi fără păduri împrejur.
Să nu-ţi aminteşti mai nimic dinainte
Şi altă soartă să te aleagă
Şi lângă o altă femeie
străină
să stai.
Să-mi fie dor de tine.
Dar din aceste motive
Cât şi din altele
subiective/obiective
La ce să îţi scriu:
,,Mi-e dor de tine’’?!
Şi atunci să îţi desenez un arbore
Şi încă unul
cu fiecare scrisoare
Şi încet-încet
Să împăduresc priveliştea
Din dreptul geamului tău
Din jurul casei tale
Tot mai departe
Să desenez apoi munţi
şi dealuri
şi văi
Să îi împăduresc şi pe ei şi pe ele:
Cu brazi de Crăciun.
Cu mărunţi păducei
năpădiţi de păduchii
florilor albe
păzite de
spini.
Cu fagi ce foiesc şi goruni longevivi
Cu mesteceni
efeminaţi.
Cu arini foarte-amari
şi arţari solitari.
Cu tei visători
ca poeţii.
Cu sălcii cu multe codiţe date
pe apă.
Cu plopi foarte drepţi
lumânări până-n cer
având frunzele-n formă de inimi
în fibrilaţie...
Iar prin păduri să înceapă să mişune
Izvoare freatice
Şi animale sălbatice
măreţe şi libere
înmulţindu-se
magic
Precum în «O sută de ani de singurătate».
Pe ramuri
nu fructe
ci păsări
Viu colorate;
Să înceapă să cânte
Şi tu să-nţelegi
Tot ce spun ele.
Iar prin poieni
primăvara
plăpând tremurând
Să răsară:
albăstrele fragile
stropite
cu ghiocei printre ele
alb-albăstrui strălucind
ca omătul sub lună
brebenei indecişi ca efebii
toporaşi cruzi şi reveni
şi mai ales brânduşe
în violet puternic
îmbrăcate
iar toamna
în vioriu reţinut.
Şi astfel cu vremea
să schimb
Formele de relief ale ţării tale
Flora şi fauna
Şi clima apoi
Şi cu ele chiar oamenii de acolo
Mai ales pe tine.
Până vei pricepe şi tu în sfârşit
Înţelesul şi apăsarea cuvântului DOR.
Şi-abia atunci să începi să-ţi revii
Şi să-nceapă să curgă prin tine
Cuvintele noastre
mai vii decât sângele
Şi să poţi să-mi răspunzi:
Când sunt atâţia şi-atâţia contemporani – miliarde! –
care nu se-ntâlnesc niciodată
De parcă ar trăi în timpuri şi lumi diferite
Pare prea mult că noi doi
totuşi ne-am întâlnit
Şi peste poate
să fiu cu tine
să fii cu mine.
Dar dacă vei vrea vreodată să mori
Spune-mi şi eu voi veni
Măcar
să murim
împreună!
Afforestation
Let me imagine that you would suffer from a sudden amnesia
Just like the characters of so many Latin American telenovelas.
That you have already moved to such a country
Living in its capital city
situated
In an even lifeless
haunted by winds and drought-stricken
plain.
A city capital
With no parks and no forests around.
Don’t remember anything from before
Just let another fate choose you
And live your life
by another
unknown woman.
Let me miss you.
But out of all these reasons
As well as from other
subjective/objective reasons
Why should I write you:
“I miss you”?!
And then I’ll draw a tree for you
And then another one
with each every letter
And little by little
I’ll afforest the view
In front of your window
Around your house
And even further and further
Then I’ll draw mountains
and hills
and valleys
And I’ll afforest them all:
With Christmas fir trees.
With small tiny hedge thorns
invaded by the white flowers’
aphides
and guarded by
thorns.
With beech trees that rustle and long-lived oak trees
With effeminate
birch trees.
With very bitter alder trees
and solitary maple trees.
With dreaming linden trees
Like poets.
With silky willows with many a twig
floating downstream.
With very straight poplars
candles that climb up to the sky
with heart-shaped leaves
in fibrillation…
And in the forests there start to swarm
Phreatic streams
And great and free
wild beasts
multiplying themselves
magically
As in “One Hundred Years of Solitude”.
On the branches
there are no fruit
but birds
Vividly colored;
Let them chirp
And I hope that you’ll understand
What they say to one another.
And in the glades
in spring
shivering softly
There’ll appear:
frail little corn flowers
watered
with white-bluish snowdrops
shining among them
like snow in the moon
hollowwort hesitating like ephebes
newly-born fresh sweet violet flowers
and especially spring crocus
all dressed up
in dark blue-violet
and in autumn
in tinted faded restrained violet.
And thus in time
I’ll change
The forms of relief of your country
The flora and the fauna
And the climate then
And with them even those people from there
Especially you.
Until in the end you will grasp
The meaning and pressure of the word DOR.
And only by then will you begin to come back
And through you our words
Will begin to flow down
more vivid than blood
And only by then will you be able to respond:
That there are so many contemporaries - billions! –
who will never be able to meet
As if they lived in ages and in different worlds
It really seems too much that we too
however have met
And beyond everything
to be with you
to be with me.
And if you ever choose to meet your death
Tell it to me and I’ll be there
So that
the two of us
die together!
(English version by Muguraş Maria Petrescu)
Şi încet şi în pripă (poem dublu)
a) Gura râzând sărutată
O, gura
râzând
sărutată,
Floare
de-un roşu
parfum.
Şi viaţa
aceasta,
precum
O moarte
înceată!
b) În pripă
Îţi dăruiesc urma capului meu pe o pernă.
Forma frunţii mele cugetând despre tine.
În pripă venind,
În pripă plecând,
Te las şi mă laşi:
Pe tine plin de absenţa mea,
Pe mine îmbibată de poezie
Precum o luncă:
De ploaia care o dezmiardă de sus în jos
peste tot femeieşte
Şi de râul care o pătrunde cu bărbăţie.
În pripă venind,
În pripă plecând,
În pripă voi părăsi poate şi lumea aceasta.
Cât de târziu îmi va fi atunci,
Voi gândi ca acum
Şi ca la 23 de ani:
O,
Viaţă,
Nimic nu mi-a plăcut mai mult din tine
Decât să iubesc
Şi să cânt!
Both Slowly and Hastily (a double poem)
a) The Mouth which Is Kissed in a Laughter
Oh, the mouth
which is kissed
in a laughter,
A flower
of a reddish
smell
While this life
of ours is,
as if
Death
were too slow!
b)Hastily
I offer you the trace of my head on a pillow.
The shape of my forehead thinking deeply of you.
Hastily coming
Hastily going
I leave you, you leave me:
You who are full of my absence
Me imbued with poetry
As a riverside meadow:
By the rain caressing it from up to down
all over in a feminine way
And by the river which penetrates it with virility.
Hastily coming
Hastily going
Hastily I might leave this world too.
No matter how late by then I shall be
I shall think just like now
And just like when I was 23:
O,
Dear life,
I liked all which existed in you
But more than that to love
And to sing!
(English version by Muguraş Maria Petrescu)
