duminică, 24 februarie 2013

oamenii cu porţi pe umeri


poezie [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [florian stoian- silisteanu ]
|     | 


e din var şi cânepă luna ce mă-ntunecă
cum pe lama de cuţit anotimpul răstignit cum pe brazdă stau să crească alte lumi să mă găsească
DA! iată haina cumpărată Doamnă din de-ar fi cândva odată
luat cu împrumut cu ziua luat ca pe o fiară şi pedinlăuntrul duc la cimitir pământul şi-l însor şi mă pe mine iar măsoară crucea aia mamăăăăă ce-a rămas pedinafară

ce-ar mai fi de verde ziua aia care se tot pierde şi se-adapă dintr-un nor ce pune la brâu fluierul şi sunetul care umple pântecul?

nici-un semn pe drum nici paseri nici măcar un nasture care iată cum desprinde câmpul de un plasture Ce de paseri ies din rana...

şi se face somn prelung porţile deschise intră-n uşile promise şi-amândouă se închid oamenii cu porţi pe umeri duc la târg ziua de vineri să o vândă să o vândă viaţa care stă la pândă la numărătoare lipsă


vă rog!