Pe ăla, pe Dan Şova l-aş lăsa un pic prin curtea partidului să-l calce curcanul. Cred că are deja tîrtiţa franjuri, aşa cum o au şi celelalte găini de gostat, în frunte cu moţata Ponta, cu Antoneasca Crineasca, duda de Gîdea şi celelalte puicuţe din grădina antenuţelor, găina aia bătrînă de Andrei Marga şi alte cîteva mii de înaripate cărora le-au cam sărit fulgii.
Ce nu au înţeles aceste paraşute şi cele cîteva milioane de derbedei este că nu Traian Băsescu este important, ci faptul că justiţia a început să-şi facă treaba, că nemernicii au început să-şi adune contabilii la uşă pentru a mai salva, pentru a mai îndrepta cîte ceva din direcţia evazioniştilor de toate categoriile. Şmecheraşii care nu au muncit deloc în viaţa lor, care nu au trecut de 25 de ani, cărora nimeni nu le-a spus nici măcar acasă că întîi de toate e bine să mergi la lucru, că, slavă Domnului, e de muncă în ţara asta, că, dacă mergi la şcoală, mergi să înveţi, că, altfel, iar pun camerele de luat vederi şi descoperim din nou reală Românie, în care 70 la sută copiază, că ăia care te angajează pot fi şi corecţi, că o găină cum e Mazăre de la Constanţa nu poate cumpăra tot, că altă găină cum este Mihai Voicu nu poate continua minţind cot la cot cu nişte inşi cărora adevărul le-a fost întotdeauna duşman de clasă. O lecţie istorică ,care nu cred că va fi însuşită. O lecţie care va pune cu botul pe labe miile de doctori în economie, absolvenţi de ASE care habar nu au unde au studiat, fiindcă examenele se dădeau, nu-i aşa, nea Cristi, pe terasă pe la Bujor! Şi cum să nu urăşti, domnule, nişte oameni care au curajul să aprindă lumina prin tîrgul patriei, arătînd în sfîrşit adevărata Românie! Punct şi de la capăt! Am auzit găinile de gostat susţinînd o mare bazaconie, şi anume că ungurii, că Orban sînt de vină că găinile useliste au fost ciuruite. Păi, puicuţelor, a cui să fie vina că milioane de oameni sînt în total dezacord cu politica voastră mincinoasă? Ce vină are Iştvan Baci că tu Ponta sau Bombonel nu aţi reuşit în atîta vreme să aduceţi aproape... OAMENI! Pui pui... pui! Şi încă altceva: maghiarii au fost mai români decît românii! Mi se pare cel puţin o nesimţire să spui că nu au existat probleme, cînd la poliţie s-au înregistrat peste 3 sute de evenimente, din care peste 50 au mers mai departe cu dosar penal. Oameni cu handicap care nu au votat, dar care au semnături că au votat etc. Un ministru de Interne dedicat pupatului în cur. Halal! În ce ţară trăim? Intraţi pe Internet şi citiţi cu cîtă ură cotcodăcesc găinile lui Voiculescu, Mircea Badea şi Ciutacu despre recent medaliata judoka, Alina Dumitru. http://www.adevarul.ro/ sport/antifotbal/TARA-TRAIM-Romaniei-JO-Dumitru_0_ 746325427.html# Asta e România şi, aşa cum am mai spus, românii au mai multe Românii şi de aceea niciodată una singură!
luni, 30 iulie 2012
duminică, 29 iulie 2012
Şmecher de România
| Cu praştia-n vrãbii |  |  |
| sâmbătă, 28 iulie 2012 | |
Cu praştia-n vrãbii- de Silişteanu -(Știri pe scurt, de folos, viațã lungã şi PAMFLET )
Şmecher de RomâniaM-am trezit viu şi ieri dimineaţă, şi asta înseamnă o bucurie imensă. Dumneavoastră nu simţiţi la fel? Am mai multe de scris azi (n.r. - ieri) pentru azi, sîmbătă, ziua în care citiţi Curierul zilei. În timp ce scriu, ascult Lepa Brena. S-a consumat şedinţa de dimineaţă. Dimineaţa în care i-am urat pe messenger La mulţi ani! lui Bebe Ivan. Trecem la fapte. Realitatea ne-a arătat de curînd un şmecher de prin Suceava, care a fost oprit de poliţie, de băieţii de la circulaţie. Ăla de la volan a pus mîna pe telefon şi a început să filmeze agentul care insista ca individul de la volan să prezinte actele la control. Rumânu’ împuţit nu dorea însă să se supună legii. Pînă la urmă s-a intervenit în forţă, iar nemernicul ăla a fost dus pe sus la poliţie. Bine i-au făcut! Democraţie nu înseamnă să faci pe şmecherul. Ce m-a deranjat totuşi a fost optica ştiristei de la Realitatea, care l-a prezentat oarecum părtinitor pe individul care refuzase să prezinte actele.
Şmecheri de ArgeşIeri pe la prînz am intrat să caut un amic venit de prin Austria, să-l caut în hăţişul de pe la Înmatriculări Auto. Amicul ăsta are peste 20 de ani de Occident. S-a mai dat pe brazdă, cum se spune. Omul dorea să-şi recupereze o carte de identitate la maşină. Ceva de genul. S-a pus frumos la rînd. Al doilea ghişeu pe stînga cum intri. Şi a stat ăsta la rînd şi, deşi era al doilea, nu se mai termina, frate, cu aşteptatul şi, după un ceas, tot al doilea a fost. De ce? Simplu. Gaşca samsarilor e aceeaşi. Relaţiile sînt aceleaşi. Băieţaşii vorbesc cu omul de la ghişeu cam aşa: Da, frate! Bine, frate! Hai mă! Bă, mă laşi! etc. Toată lumea se bagă peste toată lumea în faţă. Toţi doar întreabă, toţi scot banii să plătească. Nu contează că aştepţi ca fraierul. Acolo şi aici în România şmecherii sînt şmecheri. Bineînţeles că 90 la sută sînt în şlapi, au ochelarii de soare pe cap şi vorbesc la celular, arătîndu-şi brăţările şi lanţurile din aur groase, pe care nu le-ar putea justifica în veci.
Cosmote sparge monotonia din lumea celularelorVorbeşti nelimitat oricînd şi oriunde cu 31 euro lunăAm făcut iar o tîmpenie. M-a luat valul şi dă-i repede cu abonament. Şmecheraşii din reţelele de telefonie o ţin lanţ cu tot felul de concursuri. Mi-aduc aminte de o treabă cu Chivu, în care dacă dădeai mesaj cîştigai chipurile 80 de mii de euro pe zi şi case, şi maşini. Nu am văzut şi nu am auzit pe nici unul sărind în sus de bucurie, ţopăind că a cîştigat aşa ceva. Pe ăştia cînd îi înhaţă, frate, cineva? Neavînd de lucru şi nervos că am luat un abonament aiurea, am dat fuga prin oraş, şi asta fiindcă văzusem o reclamă la Cosmote, cum că vorbeşti nelimitat în orice reţea cu 31 de euro. Nu puteţi spune că nu e totuşi o ofertă! Aşa este. Am făcut cîteva documentări. Nu sînt chichiţe. M-am interesat. Nu poţi face însă abonament pe firmă, ci doar pe persoană fizică. Şi plăteşti totuşi ca o garanţie 140 de lei. Nu mai ştiu suma exactă. Beneficiezi de minute în reţea nelimitat, minute către reţele fixe, Romtelecom nelimitat, minute internaţionale zona 1 nelimitat, apeluri video nelimitat, mms-uri nelimitat, trafic de date 500, sms nelimitat. Oferta, spun cei de la Cosmote, e valabilă pînă la 9 august.
Civilizaţii dispărute la Valea CapreiM-am luat iar după urechişti. Am mai păţit asta cu ani în urmă, cînd era redactor şef Grigore, care mi-a sugerat să nu cumva să uit să scriu că la nuntă la Munteanca cineva dăduse darul cu 500 de mărci. Am scris cum a zis şefu’. A doua zi, mai mare ruşinea! Ăla care chipurile băgase în contul mirilor cinci sutare murise de ani de zile. Nu m-am învăţat minte. Aşa se face că zilele trecute am urcat spre Valea Caprei printre stînci. Mi se pare că prin zonă se arăta sosia lui Sharon Stone. Nimic mai frumos decît să dai nas în nas cu diva. Şi dă-i, şi urcă, şi vezi ici-colo bidoane de plastic, şi tot bagă la cărbuni la Zambilica, pentru că, chipurile a găsit un nebun o aşezare străveche. Adică treaba e că un nebun aruncă în apă o piatră, iar după asta o mie de proşti au şi sărit în lac să o găsească. Aşa şi eu. Şi noi. Da’ de unde vestigii şi arătări istorice?! Totul a fost pus în vedenie, fiindcă în urmă cu nişte ani au dus unii gunoiul, pietre, betoane şi fier forjat, alcătuind un fel de groapă de gunoi. Cu trecerea timpului s-au depus peste resturi tot felul de materiale, rămînînd la vederea ochiului colţuri. Nimic, nici o civilizaţie pe nicăieri. Vai lume!
Îmbuibaţii vin cu maşini scumpe la mitingNu pot lăsa deoparte un aspect sesizat zilele trecute. Am trecut prin Piaţa Milea. Era miting. Era şi dom Pendiuc pe scenă. După mine, nu avea ce să caute primarul pe scenă. Are atîtea merite, şi ele nu aparţin nimănui, decît spiritului său gospodăresc. Punct. Dacă erau o mie de oameni în Piaţa Milea. Pe unii i-am văzut după miting urcînd în maşini scumpe. Urcau încet, şi asta fiindcă aveau burţile mari. Nu am văzut nici măcar un ins care să fi avut pe faţă expresia unui om nedreptăţit. Au fost puţini, şi asta fiindcă restul oamenilor a început să înţeleagă faptul că şmecherii vor avea de dat socoteală că mincinoşii şi manipulatorii trebuie să dispară. O presă care contribuie la prelungirea unui cancer al democraţiei nu este chirurgul potrivit, nu este medicul potrivit, ci doar un vraci care se dă după cum este plătit. Scandalos! |
miercuri, 25 iulie 2012
Ţîţe babane, căldură şi de-ale străzii
| Cu praştia-n vrãbii | | |
| miercuri, 25 iulie 2012 | |
Cu praştia-n vrãbii- de Silişteanu -(Știri pe scurt, de folos, viațã lungã şi PAMFLET )
Ţîţe babane, căldură şi de-ale străziiM-am obişnuit cu strada. Mă certa, ieri, Bebe Ivan că de ce am scris că am făcut folk la căminul cultural, cînd, de fapt, l-am făcut lîngă, adică lipit de clădire, fiindcă s-a desfăşurat în aer liber. Ducele de Albota a venit, ieri, prin redacţie. A pus furtunul pe Mujea. Redăm, un pic mai jos, treaba cu Apă - Canal. Şi, bineînţeles, şi cu un punct de vedere al lui Mujea. Ducele şi el, în timp ce înfuleca din salamul cu E-uri, boscorodea că s-o las mai uşor cu susţinerea preşedintelui.
Ducele a pus furtunul pe MujeaNu prea-mi place să mă bag în treburile oamenilor mari. Aşa un om mare a venit ieri, la redacţie. Era Ducele de Albota. Mi-a spus să iau pix şi să scriu. Am luat şi am scris: „Nu ştiu cine o să achite nota de plată. Sînt 3 luni de cînd nu avem presiune la apă. De cîte ori îi spun lui Mujea, primesc acelaşi răspuns de la el: ba că udă lumea, ba că ciobanii au spart conductele. Nimeni nu ascultă că, de fapt, unii fură de 10 ani, dar nu la Albota. Au fost nopţi cînd nu am dormit, fiindcă am fost stresat de telefoanele cetăţenilor, şi asta fiindcă voi ăştia de la Apă - Canal nu vreţi să ascultaţi că e ceva în neregulă. Aţi descoperit, după 3 luni, că o pompă nu funcţionează în parametri. Cine plăteşte nota de plată, domnule Mujea? Cine plăteşte pentru faptul că aveţi un contract de furnizare pe care nu îl respectaţi cu Primăria din Albota? Sînt convins că, aşa boem cum vă ştiu, vă cereţi scuze cetăţenilor din Albota, care mi-au dat girul să vă predau investiţiile de apă din comună, în speranţa că îl veţi administra cu responsabilitate„. Am închis ghilimele, ca să nu devin şi eu dottore! Deci ce e pînă aici a spus Ducele de Albota. Cum e şi normal, fiindcă deontologia ne obligă, iată şi părerea domnului Mujea. Prin telefon, ieri, la ora 14 şi 11 minute. Bineînţeles, după ce secretara ne-a făcut legătura. Secretarele. A noastră şi a domnului Mujea. Domnul Mujea a spus aşa: „Da, domnule, oamenii udă şi presiunea scade. Am găsit într-o pompă un pet. Cum o fi ajuns acolo?! Se mai întîmplă, utilajele mai cad. Ducele de Albota vorbeşte prea mult. Să-şi vadă de treaba lui!“. Aici, închidem ghilimelele. A fost punctul de vedere al domnului Mujea. Nu am înregistrat, că n-am obiceiul să umblu cu reportofon ca alţii. Iar dacă e nevoie, întîi îi spun omului că va fi înregistrat. Deci: domnul Mujea nu cere scuze şi sîntem convinşi că nici Ducele nu se va lăsa. |
Cînd i-am povestit eu o treabă cu unii, zeci de firme prin care trec banii, a lăsat-o moale. Îmi pare rău că nu e ediţie de noapte, fiindcă, tot aseară, pe la ora 21, am fost la emisiunea lui Ghiţă, la showul lui de noapte. Sper că am fost în formă şi am mai spus un pic lucrurilor pe nume. Şi tot ieri m-am dus la Vodafone cu banii luaţi de la Duce, ca să-mi cumpăr căşti la iphone. Am făcut trei ture, pentru că un băieţaş de acolo m-a pus pe drumuri, că trebuie cartea de identitate, ca să plătesc pentru căşti. Desigur, nemaintîlnit pe planetă! La final, aveam să aflu că aceste căşti originale de iphone 4 costă 142 de lei şi nu 130, cum îmi spuseseră mai devreme. Tipa de la casierie, frumoasă foc, s-a oferit şi a pus bani de la ea. Apoi, tot din stradă, prin faţă pe la catedrală, unde sînt maşinuţele pentru ăia mici. Un băieţel se dă cu maşinuţa roşie. După el aleargă mă-sa, care face spume, urlă la copil că de ce nu se uită în faţă cînd conduce, îi arată ea acasă. Şi, în timp ce îl ceartă pe puşti, stînd aplecată, lasă să i se bălăngăne nişte ţîţe babane. Pe fostul 1 Mai, prin dreptul policlinicii, cîntă un nene cu vioara. Cînd trec pe lîngă el, bagă repede nişte sîrbe de odinioară. Dacă am, îi dau ce găsesc prin buzunare. 2 lei. La bloc au pus afiş că, dacă nu plătesc întreţinerea, taie apa caldă pe toată scara. Am sfeclit-o! Cred că sînt mulţi în situaţia asta.
marți, 24 iulie 2012
FESTIVALUL DE FOLCLOR AL ROMÂNILOR DIN BALCANI
FESTIVALUL DE FOLCLOR AL ROMÂNILOR DIN BALCANI
Departamentul pentru Românii de Pretutindeni a decis ca, începând cu acest an, să acordă sprijin şi organizării prestigioasei manifestări culturale FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE FOLCLOR AL ROMÂNILOR DIN BALCANI ,,JOC ROMÂNESC“ care se are loc în Serbia.
Organizatorii măreţei reuniuni a românităţii din Balcani sunt Societatea de Limba Română din Voivodina – Republica Serbia (în fruntea căreia se găseşte Lucian Marina, redactor prezentator al Programului în limba română a Televiziunii Voivodinei, renumit publicist şi animator cultural) şi Comunitatea Locală Jâtcoviţa, respectiv inimoşii locuitori ai satului românesc Jâtcoviţa de la sud de Dunăre (animaţi la trezirea naţională de tânărul entuziast Iviţa Glişici, fost preşedinte al asociaţiei Iniţiativa Culturală a Rumânilor din Serbia de Răsărit).
Anul acesta, ediţia a VI-a a Festivalului Internaţional de Folclor al Românilor din Balcani, respectiv ţările dunărene, sud-est europene a avut loc în perioada 13-16 iulie 2012, în satul Jâtcoviţa, situat în apropiere de oraşul Golubaţ a cărui cetate medievală străjuieşte intrarea în defileul Porţilor de Fier, care în aceste zile de sărbătoare a fost capitala culturală a românităţii.
Oaspeţi de onoare ai Festivalului: Excelenţa sa domnul Daniel Banu, ambasadorul României la Belgrad, John Omorean, coregraful Ansamblului folcloric românesc ,,Izvoraşul” din Minesotta – Statele Unite ale Americii, renumitul poet Florian Stoian-Silişteanu din România
Iniţiativa de a se organiza această prestigioasă manifestare a fost lansată de asociaţia românilor din sudul Dunării Iniţiativa Culturală a Rumânilor din Serbia de Răsărit şi organizată în colaborare cu Societatea de Limba Română din Voivodina - Republica Serbia care, în condiţiile specifice din Serbia, acţionează de parcă a fi Academia de Ştiinţe şi Arte a Românilor din Serbia, Această asociaţie anul acesta sărbătoreşte 50 de ani de activitate nobilă vizând prezervarea limbii materne şi cultivarea limbii române literare, păstrarea patrimoniului cultural şi a identităţii naţionale, precum şi păstrarea mereu aprinse a făcliei românismului în Serbia.
Anul acesta Festivalul a fost organizat cu sprijinul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni din cadrul Guvernului României şi cu ajutorul oficialităţilor autoguvernării locale - Adunarea comunei Golubaţ, a locuitorilor din Jâtcoviţa, ,,Goran Ilić transport“, ,,Pilot company“, Turistička organizacija Golubac, Elektro-distribucija Kragujevac, ,,Adam Petrol“, ,,Bibi tours“...
La Festival de Folclor al Românilor din Balcani au fost invitaţi români, aromâni, megleno-români, rumâni, valahi din Albania, Bulgaria, Bosnia-Herţegovina, Grecia, Macedonia, România, Republica Moldova, Ucraina, Ungaria, Serbia şi din Statele Unite ale Americii.
Kristian Trailovici alias Christian Rutsanu – Wagner şi Dragoliub Firulovovici
Anul acesta, măreaţa întâlnire a românilor, vlahilor, rumânilor şi aromânilor a durat o zi în plus raportat la anii precedenţi şi a început vineri, 13 iulie 2012, cu un concert extraordinar susţinut de renumitul interpret la nai, Christian Rutsanu Wagner, frontmenul formaţiei ,,Misteria Carpatica” şi de Formaţia ,,Firulovici and Orchestra”, condusă de renumitul artist şi solist vocal, Dragoljub Firulovici. A fost aceasta Prima ediţie a nou înfiinţatului Festival de jazz şi muzică etno, inspirată de folclorul românilor din Balcani.
Pe data 14 şi 15 iulie 2012, a avut loc ediţia a VI-a a Festivalului Internaţional de Folclor al Românilor din Balcani care, în prezenţa unui public deosebit de numeros a fost binecuvântat de Preacucernicul părinte Vasile Ganţu din Baia de Aramă şi inaugurat festiv de Excelenţa sa domnul Daniel Banu, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al României la Belgrad.
Public a fost deosebit de numeros Prot.Vasile Ganţu Inaugurarea festivă a Festivalului
La Festival au venit şi dr. Velimir Karavelić, Ministerul Învăţământului Serbiei, Zoran Pajkić, preşedintele conducerii municipale Golubaţ, Milan Ceamovici şi Dragan Demici, preşedintele şi vicepreşedintele conducerii municipiului Petrovaţ şi Vlasta Babici din Kucevo...
Organizatorii Festivalului ,,Joc românesc” mândri de faptul că au fost primii care au spart ghiaţa în procesul de promovare organizată a aspectelor specifice ale culturii rumânilor din sudul Dunării din Serbia şi a Valahilor din Bulgaria. Situaţia este similară şi cu identificarea pentru masele largi a elementelor comune ale românilor din Banatul sârbesc şi a rumânilor bănăţeni de la sud de Dunăre, din regiunea Homolie (Omul’e) şi Valea Dunării, cu a românilor din Banatul istoric, respectiv din România. Situaţia este similară şi cu ungurenii (din Ungaria, respectiv Transilvania), precum şi cu ţăranii (din Ţara Românească, respective Oltenia) care trăiesc în Serbia între râurile Velika Morava, Timoc şi Dunăre. Trezirea conştiinţei naţionale e iminentă. Lucrul acesta l-au dovedit atât membri ansamblului folcloric din Criveli (Bor), apoi membri societăţilor cultural-artistice ,,Paul Mateici” din Melniţa şi ,,Branco Olar” din Slatina de lângă Bor, cât şi solista vocală Iela Marianovici şi grupul vocal feminin ,,Gherghină” din Negotin, soliştii instrumentişti la fluier Isa Georgevici din Doleaşniţa şi Gradimir Stamencovici din Negotin, respectiv renumitul interpret la cimpoi Boian Trailovici cărăbaş din Bukovska-Kucevo.
În pofida crizei economice globale şi a incertitudinii financiare, contând pe sprijinul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, precaut dar totuşi bine gândit, organizatorii Festivalului au asigurat pe măsura posibilităţilor atât participarea mai multor ansambluri folclorice, cât şi a grupurilor vocale, a rapsozilor populari, soliştilor vocali şi instrumentişti, etc.
Membri Asociaţiei Etnicilor Valahi din Bulgaria au sosit la Festival în frunte cu doamna Plamka Liubomirova, preşedinta A.V.B. şi s-au prezentar chiar cu două ansambluri ,,Zdraveţ” din Kapitanovţi şi amatorii din Antimovo, care au lăsat impresii deosebite asupra publicului.
La festival s-au prezentat cu succes şi membrii Ansamblului folcloric din Antimovo – Bulgaria
Membrii Ansamblul folcloric armânesc ,,Grămoşteanul“ cu organizatorii, oaspeţi din S.U.A....
La Festivalul Internaţional de la Jâtcoviţa au participat şi membrii Ansamblului folcloric armânesc ,,Grămoşteanul” din Scopie – Macedonia, în frunte cu Gorgi Gorgiuev s-au prezentat cu obiceiuri şi cântece armâneşti de nuntă interpretate a capella. Membra acestui ansamblu, Chiraţa Cuzmanovsca a fost laureată de organizatori cu Premiul pentru ,,Cel mai frumos port naţional“, un costum tradiţional păstrat cu sfinţenie mai mult de o sută de ani.
La Festivalul Internaţional a participat şi solistul vocal Ilia Gârlici din Bosnia-Herţegovina, acompaniat la acordeon de Manuel Angelovici din Golubaţ de unde a sosit şi cunoscut solist instrumentist Dragoslav Iancovici care a interpretat cu brio câteva piese la fluier.
La Jâtcoviţa care câteva zile a purtat pe merite titlul de capitală a spiritualităţii româneşti, au participat şi reprezentanţi ai românilor din Statele Unite ale Americii. John Omorean, coregraful Ansamblului folcloric românesc ,,Izvoraşul“ este originar din Petrovasâla şi a acceptat cu plăcere invitaţia organizatorilor. În Minesotta, se întoarce cu impresii de neuitat şi anul viitor revine cu deosebită plăcere la sărbătoarea românităţii care se organizează la Jâtcoviţa
Aci, împreună cu domnul Gorgi Gorgiuev din Skopie, Lucian Marina, preşedintele Societăţii de Limba Română din Voivodina – Republica Serbia, Iviţa Glişici, directorul Festivalului ,,Joc românesc“ şi poetul Florian Silişteanu în calitate de preşedinte a acestui organism, a ales pe cea mai frumoasă dintre cele mai frumoase participante la Festival. Cupa şi Premiul ,,Miss Festivalului“, precum şi un cadou special de la Hotelul ,,Golubački grad“, sponzor al Concursului, a revenit tinerei Rujiţa Jurjevici din Negotin.
Juriul Internaţional a proclamat-o pe Rujiţa Jurjevici din Negotin ,,MISS FESTIVALULUI“
La Concurs s-au anunţat 34 de tinere dornice ca juriul să le proclame a fi cea mai frumoasă
La Festivalul Internaţional de Folclor al Românilor din Balcani, respectiv ţările dunărene, sud-est europene, Societatea de Limba Română din Voivodina – Republica Serbia a organizat, în mod tradiţional, Competiţia Naţională ,,ROMÂNCA – MISS SERBIA”. Juriul internaţional pentru acest concurs l-au constituit: prof. Viorel Dolha - Arad (România), preşedinte şi membri Liviu Stamin, secretarul Comunităţii Românilor din Serbia, Cristian Rutsanu, muzician. Titlul ,,ROMÂNCA – MISS SERBIA 2012“ a fost conferit tinerei Angela Olarevici din Slatina-Bor, pe locul doi s-a plasat Jasmina Gruici, iar pe locul trei Miliţa Miloievici din Melnica.
Şi anul acesta săpnzori acestui tradiţional Concurs Naţional au fost. Consiliul Naţional al Minorităţii Naţionale Române din Serbia, Casa de Presă şi Editură ,,Libertatea” din Panciova şi Firma ,,Žitobanat” din Vârşeţ, în frunte cu directorul Dănuţ Cioloca, un român de bună credinţă.
Pe lângă participanţii din Serbia, de la sud şi nord de Dunăre (dintre care evidenţiem evoluarea cu succes a renumitului rapsod Petru Bojin – Ghila, care s-a prezentat cu doine şi cântece din bătrâni şi solistul vocal Adelin Stan din Panciova care a ademenit cu superba-i voce), numerosul public la Festivalul a fost entuziasmat şi de bogăţia patrimoniului cultural al românilor din Voivodina prezentat de membrele Asociaţiei ,,Mâini harnice bănăţene” din Petrovăsâla care, în frunte cu preşedinta Minerva Ghilezan, au arătat marelui public o parte din nestematele păstrate cu sfinţenie în lăzile de zestre, la fel cum rumânii din Timoc şi-au demonstrat patrimoniu identitar prin fotografii–documente deosebit de valoroase pentru istorici.
Păastrătorii tradiţiior din moşi-strămoşi şi-au dovedit aptitudinile şi la competiţia gurmanilor unde Zvonko Iovanovici din Ceşlieva bara a obţinut Premiul pentru ,,Cea mai gustoasă coleaşă” iar, Premiul pentru ,,Cea mai bună brânză” a fost decernat lui Velja Mihailovici din Jâtcoviţa, în timp ce maeştrilor bucătari din Kladorova a fost conferit Premiul pentru ,,Tradiţionala mâncare românească”, căci au preparat tradiţionalele ,,Jumăre de nuntă”.
Dar, rumâni din Valea Dunării, precum tânăra solistă Sofia Nichici, la fel ca şi membrii ansamblului Casei de cultrură ,,Dr. Brana Paunovici” sau tânărul Cornel Mili din Torac Mic au dovedit că ştiu şi să cânte şi să recite impecabil folclorul literar al predecesorilor, spre ex. poezia în grai ,,Sima Boancă” a lui Vichentie Avram Folomoc.
Lucian Marina, directorul artistic al Festivaului adresează felicitări tinerilor solişti vocali
Astfel, la ediţia de anul acesta a Festivalului au sosit cunoscutul solist instrumentist ţambalistul Nicolae Barbu şi tânăra Narcisa Barbu, care a ocupat locul doi în competiţia ,,Tinerii solişti vocali” (Premiul I fiind conferit micuţei Elena Molea de la Grădiniţa PP4 din Caransebeş, instruită de coordonatoarea Maria Bârza).
Din zona de interferenţă, la Festival au venit membrii Ansamblului folcloric din Baia de Aramă (de unde a sosit şi Preacucernicul părinte Vasile Ganţu, care la festivitatea de inaugurare a binecuvântat reuniunea) şi încântătorii tineri membri ai Ansamblului folcloric ,,Muguraşul“ din Şimnicul de Sus de lângă Craiova care, instruiţi de Marian Dinică, s-au bucurat de aplauze frenetice, atât pentru ,,Jocul fetelor” cât şi pentru tradiţionalul joc ,,Căluşul”, executat cu brio.
Ansamblul folcloric ,,Muguraşul“ din Şimnicul de Sus de lângă Craiova
, judeţul Dolj
Nimic mai prejos nu au fost nici membrii formaţiei ,,Florile Bucovinei” din Rădăuţi. Dimpotrivă, tinerii în frunte cu domnul Ovidiu Foca, directorul Casei de cultură din Rădăuţi au prezentat frumuseţile folclorului din Bucovina.
Premiul ,,Slobodan Marcovici – Bâz”, instituit în semn de amintire la recent decedatul cel mai mare doinitor român din Timoc, a fost decernat renumitului interpret la nai Kristian Trailovici, cu numele artistic Christian Rutsanu, supranumit Wagner.
Andreea Juravle din Rădăuţi este laureata nou institutului Premiu ,,Branco Olar”, în semn de omagiu faţă de cel mai popular solist vocal român din Timocul sârbesc.
Marele premiu pentru cea mai reuşită reprezentare la Festival a fost acordată membrilor Ansamblului Folcloric ,,Tradiţii arădene” instruiţi de renumitul coregraf Ilie Macovei şi care de data aceasta au fost conduşi de coordinatoarea Maria Vătavu.
Ansamblul folcloric ,,Tradiţii arădene” din Arad – România cu coregraful Ilie Macovei
Demn de menţionat că, organizatorii Festivalului Internaţional ,,Joc Românesc” şi anul acesta au decernat Placheta Festivalului personalităţilor merituoase. De data aceasta, prestigioasa recunoştiinţă a fost conferită domnului Titus Corleţean, pentru contribuţia domniei sale la soluţionarea aşanumitei ,,probleme valahe”, precum şi Preacucernicului părinte protopop al B.O.R. de Dacia Ripesisde Boian Alexandrovici, vicar administrativ al Timocului şi renumitului om de ştiinţă dr. Slavoliub Gaţovici care prin cercetările ştiinţifice şi cărţile publicate atât în limba sârbă cât şi în limba română a contribuit la elucidarea disensiunii între noţiunile român şi valah, cum sunt supranumiţi în Serbia de poporul majoritar membrii comunităţii româneşti.
Provenienţa etimonului rumân este explicat prin următorul citat gravat pe Placheta Festivalului: ,,După aceea zidi Romil cetate prea mare şi frumoasă. De la Adam până
s-au făcut Rimul, 4708 ai. Şi cu glas de bucium ură: să asculte toată lumea de cetatea ce i se puse nume RIM. Deci câţi es de acolo, ei se chiamă RUMÂNI."
FOTO: John Omorean din SUA, Boian Bărbuţă (Negotin) şi Romeo Cîrşmaru (T. Severin).
IMPRESII DESPRE FESTIVAL:
John Omorean, Minesotta – USA:
=========================
Stimate domnule Marina, doresc să vă mulţumesc pentru invitare şi ospitalitatea sătenilor din Jâtcoviţa. In plus a fost o onoare să fi in Juriul Internaţional, pe lângă alţi specialişti şi mai ales pe lângă marele şi cunoscutul poet român domnul Florian Silişteanu. Festivalul a fost superb.
Mihailov Stevan, Comunitatea Românilor din Serbia:
======================================
Felicitări pentru reuşita Festivalului. Îmi pare foarte rău că nu am putut ajunge, astăzi am ajuns din concediu. Am auzit de la vicepreşedinţi laude la superlativ. Felicitări încă odată.
Boian Barbuța, preşedintele asociaţiei Iniţiativa Culturală Română:
================================================
FELICITER ,PENTRU ORGANIZARA FESTIVALI! IO NU AM AVUT MARE POSIBILITATE SE VA AJUT ,DA MA PLACUT FESTIVALU ,CRED CE ANU VITOR POT SE VA AJUT. FELICITER ,LUCIAN ! SINGER IT SPUN! TOT A FOST BINE!
Christian Rutsanu Wagner, muzician
============================
IMPRESII DESPRE FESTIVAL:
John Omorean, Minesotta – USA:
=========================
Stimate domnule Marina, doresc să vă mulţumesc pentru invitare şi ospitalitatea sătenilor din Jâtcoviţa. In plus a fost o onoare să fi in Juriul Internaţional, pe lângă alţi specialişti şi mai ales pe lângă marele şi cunoscutul poet român domnul Florian Silişteanu. Festivalul a fost superb.
Mihailov Stevan, Comunitatea Românilor din Serbia:
======================================
Felicitări pentru reuşita Festivalului. Îmi pare foarte rău că nu am putut ajunge, astăzi am ajuns din concediu. Am auzit de la vicepreşedinţi laude la superlativ. Felicitări încă odată.
Boian Barbuța, preşedintele asociaţiei Iniţiativa Culturală Română:
================================================
FELICITER ,PENTRU ORGANIZARA FESTIVALI! IO NU AM AVUT MARE POSIBILITATE SE VA AJUT ,DA MA PLACUT FESTIVALU ,CRED CE ANU VITOR POT SE VA AJUT. FELICITER ,LUCIAN ! SINGER IT SPUN! TOT A FOST BINE!
Christian Rutsanu Wagner, muzician
============================
După părerea mea festivalul a fost unul foarte reuşit. Şi publicul a fost super.
Îmi pare foarte rău că au căzut cheltuielile pe spatele dvs. Asta nu e ok.
Trebuie cineva să stea aici dupa povestea întreagă. CINEVA adică Ţara.
un material primit de la fratele nostru lucian marina
luni, 23 iulie 2012
curierul zilei din 24 iulie cu prastia n vrabii de silisteanu Fără precedent! Am arătat că se poate
marţi, 24 iulie 2012
Fără precedent! Am arătat că se poate
Cu praştia-n vrãbii
- de Silişteanu -
(Știri pe scurt, de folos, viațã lungã şi PAMFLET )
Fără precedent! Am arătat că se poate
Sătenii au cîntat pentru prima dată în viaţa lor folk
Punctăm telegrafic finalul unui proiect în care nu a crezut prea multă lume. Am întîmplat folk la căminul cultural. Au venit de la Cluj Magda Puşkaş, Rareş Suciu şi Emeric Imre. Peste 500 de oameni au luat cu asalt grădina de vară, special amenajată în faţa Căminului Cultural din Siliştea. Merită aprecieri Florian Liviu Năstase şi toţi ceilalţi, Narcis Godeanu, Nicolae Bănuţă şi alţii.
A fost minunat! A fost pentru prima dată în istoria comunei cînd au venit în spectacol artişti de talie naţională. Un plan pus la punct în amănunt de semnatarul acestei rubrici. Bravo, oameni buni!
 |  |
Magda Puşkaş, cea mai mare voce feminină a folkului românesc | Emeric Imre, nebun de alb |
Se mută la oraş şi are nevoie de gazdă
Micuţul care a tulburat inima unei aproape întregi Românii este din nou în actualitate. Gabriel Daniel Ştefănescu merge în clasa a şasea la Liceul de Muzică Dinu Lipatti de aici, de la noi, din Piteşti. Pruncuţu’ are fraţi mulţi şi o situaţie materială care nu e deloc roz. Cu toate acestea, ei nu vor nimic gratis de la nimeni. Îi vedem şi acum cîntînd pe Centru, lîngă frizeria de lîngă Aşchiuţă. Pe scurt, problema este aşa: cerem sfatul dumneavoastră şi eventual o modalitate, o părere şi, de ce nu, chiar o ofertă de a-l primi pe micul artist în gazdă. Să nu fie departe de Centru totuşi. Dăm aici numărul de telefon al tatălui, cel care şi hotărăşte de altfel ce şi cum. Vă mulţumim! Telefon: 0726177456.
 |  |
 | |
Poemul pentru revista acestei ţări în care niciodată nicăieri nimeni nu îţi iese cu plin
Poemul pentru revista acestei ţări în care niciodată nicăieri nimeni nu îţi iese cu plin
poezie [ ]
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de florian stoian -silişteanu [florian stoian- silisteanu ]
2012-07-23 | |
Poemul pentru revista acestei ţări în care niciodată nicăieri nimeni nu îţi iese cu plin
Textul acesta plagiat în 80 de feluri tocmai ca din fiecare să ajungă spre casă oraşul
Doctori în castraveţi în litere în aer şi în salam
jumătatea unui popor de legume pe etichetele cărora scrie în limba chineză ceva despre mă-ta
Caut meseriaşi ca să dea la rindea căcănarii de prin presa locală din ţările de sus şi de jos şefi de centre culturale care ţin la borcan un bilet de tramvai nu cumva să deraiem împreună
Ce mai faci?
De câteva zile mă uit să văd ce scrie sub capacele de la sticlele cu bere pe care le bea câinele acesta care latră doar lui
În prima mea zi de căutător sub capace am găsit diacritice
Dragă mamă
Sunt încă viu
Textul acesta plagiat în 80 de feluri tocmai ca din fiecare să ajungă spre casă oraşul
Doctori în castraveţi în litere în aer şi în salam
jumătatea unui popor de legume pe etichetele cărora scrie în limba chineză ceva despre mă-ta
Caut meseriaşi ca să dea la rindea căcănarii de prin presa locală din ţările de sus şi de jos şefi de centre culturale care ţin la borcan un bilet de tramvai nu cumva să deraiem împreună
Ce mai faci?
De câteva zile mă uit să văd ce scrie sub capacele de la sticlele cu bere pe care le bea câinele acesta care latră doar lui
În prima mea zi de căutător sub capace am găsit diacritice
Dragă mamă
Sunt încă viu
duminică, 22 iulie 2012
fotografii inedite cu : pepe, luminita anghel, gigi netoiu,ioan andone fotografiati de florian silisteanu in urma cu 10 ani
gigi netoiu fotografiat de florian silisteanu
sosia de la vacanta mare - omul locuieste in venezia
ioan andone fotografiat de florian silisteanu
pepe fotografiat de florian silisteanu
tinu veresezan fotografiat de florian silisteanu
luminita anghel fotografiata de florian silisteanu
luminita anghel, pepe, tinu veresezan, ioan andone, gigi netoiu, in urma cu aproape 10 ani
foto:florian silisteanu
sâmbătă, 21 iulie 2012
folk la caminul cultural pentru prima data in romania spectacol gandit si produs de florian silisteanu pe scena cu magda puskas,rares si emeric imre
bagajele poetului pentru calatoria inspre spectacol
silistea caminul cultural .moment in care se pregateste construirea unei scene
in spatele caminului cultural unde orice roman se poate usura de ciuda ca intr un sat din romania se intampla in sfarsit un spectacol si asta cel putin in comuna cateasca exact dupa 22 de ani. 22 de ani in care nimeni nu a facut ceva la unul dintre caminele culturale. desigur s au cheltuit bani multi cu intretinerea acestor camine in care unul si altul a mai facut un botey sau o nunta
in rosu atent la toate florian silisteanu avand griji ca proiectul folk la caminul cultural sa se intample
cu giuliani un prieten de nadejde
incep sa vina si sa ocupe locul precis indicat micii intreprinzatori care vor servi racoritoare bere si mititei
incepe sa prinda contur scena
montam un bener de la radio magic fm post de radio care ne a ajutat sa promovam evenimentul
sosesc bancile care vor fi amplasate in locatia evenimentului stabilita de florian silisteanu
primarul florian liviu nastase inca un pic timid adica un pic neincrezator ca in comuna cateasca se va intampla in sfarsit...CEVA
prinde contur si spatiul gradina de vara daca vreti
in imagine adrian sima unul dintre putinii care au pus umarul
au sosit emeric imre cu ochelari de soare magda puskas in dreapta lui emeric si in spate cu sapca rares
emeric imre magda puskas si rares in redactia ziarul de la sat
prinde contur intreaga manifestare
maestrul de sunet gore de la centrul cultural mioveni condus de argentina culcus
se fac repetitii se fac probe de sunet
si miracolul se intampla fiindca oamenii incep sa vina la folk la caminul cultural
magda puskas si rares pe scena de la folk la caminul cultural
atmosfera minunata la folk la caminul cultural
imagini istorice ale primului spectacol desfasurat in ultimii 22 de ani la un camin cultural din judetul arges comuna cateasca romania
atelier
avocatul florian al clujului si al nostru prieten
o parte dintre copiii comunei cateasca frumosi si curati aducatori de speranta tocmai fiindca le am oferit un inceput
dupa spectacol la o inghetata la fratele nicolae banuta general de oameni
florian silisteanu si magda puskas in timpul spectacolului in timpul concertului folk la caminul cultural
magda puskas poate cea mai mare voce a folkului romanesc
primarul comunei cateasca liviu florian nastase mandru ca a fost martorul acestui eveniment un martor care a contribuit decisev la realizarea acestui vis punand la dispozitie absolut toate cerintele producatorului general al proiectului florian silisteanu
emeric imre la folk la caminul cultural
a urcat păe scena si unul dintre lautarii din zona
emeric imre canta uneori si la vioara...asta numai ca sa il provoace pe florian silisteanu care canta la timp.an
noapte memorabila la silistea 20 august 2012 data in care s a pus in istorie primul spectacol in aer liber folk la caminul cultural un spectacol gandit si produs de florian silisteanu
un cuvant de lauda generalului de brigada in rezerva nicolae banua
au cantat cu noi si copiii
un cuvant de lauda pentru preotul ion mihai
un cuvand de lauda pentru magda puskas
un cuvant de lauda pentru primarul liviu florian nastase si narcis godeanu oamenii care platit din propriile buzunare cea mai mare parte din cheltuieli. multumim
florian silisteanu , magda puskas, rares si emeric imre la silistea la folk la caminul cultural
poetul florian silisteanu si magda puskas in folk la caminul cultural
imi si sorin de la radio enigma
rares, magda puskas, florian silisteanu si emeric imre profesionisti , calzi, sinceri si devotati unei cauze a inaltului/ silistea comuna cateasca judetul arges romania 20 august 2012 la folk la caminul cultural
magda si prietena georgiana
afis folk la caminul cultural
rares chitaristul magdei puskas si o admiratoare din silistea
poetul florian silisteanu in timpul spectacolului folk la caminul cultural
fotografii de camelia serban, cristina moraru,florian silisteanu
multumim centru cultural mioveni argentina culcus pentru sonorizare
multumim ion glont manager hotel magic
multumim primarului inginer liviu florian liviu nastase si narcis godeanu pentru sprijinul financiar acordat pentru implicarea totala
multumim generalului nicolae banuta
multumim ion si veronica din almis mioveni
multumim tuturor celor care au venit in numar atat de mare si au construit deodata cu noi cei de pe scena o emotie atat de inalta
multumim tuturor televiziunilor mediei in general care a considerat ca e neimportant un act cultural
multumim celor care conduc institutii si se bat cu pumnii in piept cand fac cate un mic eveniment la care participa in grupuri pe schimburi de experienta pe banii statului
Abonați-vă la:
Postări (Atom)