despre începutul de pasere Mâinile sunt fiinţe cu degete lungi apa este adâncă peştele are casa deasupra în valuri în scorbura unui copac stă ascunsă vederea iată iubito câţi ochi clipesc printre păsări nu-mi spune mai bine taci şi fă cuib vine o lebădă vine cineva care poartă numele tău iubito n-am de unde să ştiu până când Mâinile sunt fiinţe cu degete lungi oamenii pot pleca urma lor calcă uşor peste ape pe noi nu setea ne opreşte din drum ci numai teama că am putea deveni
joi, 12 august 2010
poem mai de demult pentru tine - fotografia de azi
poem mai dedemult pentru tine
înfrigurând lumina
pe tavan într-un colţ atârnând un înger
el se uită cu ochii
eu nu pot vedea deodată cu el
bine ar fi să ne mutăm cu chirie i-am zis atârnând
bine ar fi ia-mă cu tine să pot vedea deodată cu tine
dimineaţă ne-am strâns lucrurile
am ieşit pe fereastră ne era la-ndemână şi am plecat
Ţi-e frig? m-a întrebat
dar el tremura
i-am spus
Îmi este
Am mers aşa multă vreme
Ca să nu rămân dator l-am întrebat
Ţi-e frig?
şi el tremurând a spus DA
Tot mergând am ajuns la răspântie
Fiindcă nu puteam vedea deodată cu el
l-am rugat
Mergi înainte
Iar el suspinând a strigat
Nu pot
Înainte merge doar mama mea
înfrigurând lumina
foto de Ion Tudor în această dimineaţă de 12 august 2010 redacţie Curierul Zilei Piteşti
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu