marți, 3 iulie 2012

De ziua ta, America, de ziua mea şi a ta, şi a dumneavoastră, O diplomă şi o floare în fereastră

Cu praştia-n vrãbii Imprimare E-mail
(1 vot)
miercuri, 04 iulie 2012

Cu praştia-n vrãbii

- de Silişteanu -

(Știri pe scurt, de folos, viațã lungã şi PAMFLET )

De ziua ta, America, de ziua mea şi a ta, şi a dumneavoastră,

O diplomă şi o floare în fereastră

 E sfeclită treaba asta cu diplomele. Păi, în Piteşti, cam toţi cîrciumarii sînt doctoran­zi. Cu unii am stat la masă. Cu alţii încă stau. Mulţi dintre ei habar n-au cît fac 7x1. Vă pregătesc, în cîteva zile, un documentar de-o să bîţîie oraşul. Azi e ziua unui popor care a dus omenirea spre progres, care a preluat de la Dumnezeu LIBERTATEA şi a pus-o în vitrina planetei.

O libertate pe care oamenii de pe la noi o înţeleg, uneori, tare gre­şit. God bless America! Am trăit de cîteva ori visul acesta, l-am trăit de-adevăratelea, aşa cum şi dum­nea­voastră, nu foarte mulţi, aţi a­vut bucuria de viaţă să vi se în­tîm­ple. America este un adevăr. Cine se întoarce de acolo şi spune că e nasol înseamnă că respectivul n-a avut puterea să se adapteze... nor­malităţii. Acolo nu merge cu vră­jeala, cînd te-a oprit poliţistul, nu merge cu şmecheria, cînd nu plă­teşti impozitele sau cînd încerci să găseşti pîrghii să scapi, acolo nu merge cu vrăjeala să spui la tele­vizor că trebuie desfiinţat DNA sau CNA, acolo e neînchipuit de linişte şi de frumos. Şi asta pentru că oamenii zîmbesc tot timpul, şi asta pentru că acolo oamenii mun­cesc ca să trăiască şi nu invers, adică trăiesc ca să muncească. Am scris, cu ceva vreme în urmă, că, dacă aduci în România un a­merican şi îl uiţi pe aici un an sau doi, l-ai nenorocit. Dacă duci un rumân în State şi îl uiţi acolo un an sau doi - şi n-a intrat la zdup în primele cinci minute - înseamnă că ai salvat un român, că el se va adapta să nu mai mintă, să nu mai şmecherească etc. E valabil asta cu mulţi din multe popoare din Est. Mai puţin cu poporul sîrb. Urmăriţi toate televiziunile, de unde vreţi dumneavoastră. Să-mi spuneţi şi mie ţara şi locul în care o să vedeţi pe posturile repective ştiri de ge­nul: un sîrb a furat, un sîrb a violat, un sîrb a ucis, un sîrb a lovit etc.! Altă treabă pentru praştia de azi: am cum­părat, ieri, doi peştani. Ma­crou. Am întors din drum, repejor. Din nou la Auchan. N-am făcut scan­dal, ci am spus politicos că sînt nemul­ţumit. Au venit oamenii, au cerce­tat, au verificat, şi-au ce­rut scuze şi gata. N-a fost un capăt de ţară. Am primit banii înapoi. Cel mai gro­zav, însă, am descoperit că omul de la standul de peşte, Mihai, mi-a fost coleg de şcoală. Am făcut schimb de numere de telefon. Uneori se întîmplă să gre­şim, dar şi mai nemaipomenit este cînd imediat încercăm să reparăm.

in curand...pe 20 iulie 2012...folk la caminul cultural ora 19 silistea arges


(pagina 12 din ziarul de la sat , numarul 5,apărut la 1 iulie 2012)



folk la caminul cultural
cu emeric imre, magda puskas si florian silisteanu





producator executiv florian silisteanu





mai multe informatii in cateva zile

Apă de băut

Apă de băut

 S-a sfinţit Catedrala Sfinţii Apos­toli Petru şi Pavel. Am fost mar­tor în al­tar, ală­­turi de cîţiva oameni im­por­tanţi. Nu au fost 10 mii de oa­meni în afara bi­se­ricii, aşa cum au scris unii, pîndind leşinul cui­va, ca să ai­bă ce scrie, cum nici la un Festival al caş­ca­valului de la Bră­det nimeni nu a văzut nici caş­ca­val, nici pro­­mo­vare, ci doar niş­te ziarişti anche­tatori grăsani (poate punem odată o vitri­nă) nu­mă­­rînd micii, fasolea cu ciolan şi berile, aceiaşi care, în ur­mă cu doar cî­teva săptămîni, măcelă­reau PSD-ul şi pe Cons­tan­tin Ni­co­­les­cu, de această dată fiind a­tenţi pînă la lacrimi să le pu­nă lui Flo­rin Te­cău şi celorlalţi musafiri un platou cu cîteva bucăţele de ber­becuţ.

Penibil şi umilitor! Ace­laşi tupeu ca al lui Ponta şi alte cîteva mii de docto­ran­zi. Ţară de şmecheri! Răs­toarnă în­­să acest hop şi îl întoarce în lumină gestul unor oameni cărora merită să le punem în lumină din fapte. Exce­lent, dar exce­lent organizat totul cu pri­­­lejul sfinţirii Catedralei de la Mio­veni. O echipă bine a­leasă de pri­ma­rul Geor­ges­­cu. Poate descriem oda­tă pe înţelesul oamenilor ritu­a­lul sfinţirii al­tarului, care cuprinde etape precise şi emoţionante. Protocolul asigurat pen­tru 400 de oameni fără cusur. Dar cel mai curat mi s-a părut alt­ceva. Atitu­di­nea unui om despre care am mai scris. Are o mare răspundere în ora­­şul Mio­veni. Este dirijo­rul celor care au de-a face cu mediul cultural, cu or­ga­niza­rea evenimentelor. Mi-a mai plăcut la Mioveni la oamenii care au muncit şi muncesc ca eveni­mentele să iasă bi­ne, mi-a mai plăcut că oamenii zîm­besc. Da! Zîmbesc, nu stau închişi şi încruntaţi, cum fac cei de pe la noi. Să continuăm povestea. Am a­juns la un moment dat lîngă Ar­­gentina Culcuş. Că este su­biectul principal de azi, de fapt. Mer­geam pur şi simplu printre oame­nii care se minunau că sînt mar­tori la sfinţirea lăca­şului. Deodată, Argen­ti­na se opreşte şi se uită roată peste mulţime. Mai accen­tuat însă spre lo­cu­rile un­de erau jandarmii: Oame­nii ăştia or fi băut apă?, se întreba Ar­gen­­tina în timpul în care şi punea mî­na pe telefon, rugînd o echipă să se o­cupe neapărat de a­cest lucru. Pun pa­riu că pe Carmen Dumitrache şi pe alţii de pe la noi nu i-ar fi interesat. Pun pariu că nu i-ar fi invitat la masă şi mai pun pariu că nici nu vor face vreodată evenimente care să rămînă întipărite în sufletul oa­­me­ni­lor. Un gest sim­plu, o să spuneţi, că o fată, o fe­­meie, direc­toa­rea Cen­tru­lui Cul­tural din Mi­o­veni, a dat do­vadă de... nor­ma­litate. Bi­ne ar fi ca din pa­harul a­cesta să o­prim o în­ghiţitură şi zilei de mîi­ne. Şi să răcorim cum­va în speranţa că şi noi vom încerca să deve­nim în aşa fel încît să ne pese. Dar acest să ne pese să se manifeste spu­nînd lucrurilor pe nume şi nu înflorindu-le.

duminică, 17 iunie 2012

douazecisiopt

Cred că oamenii sînt nişte farfurii pe care Domnul, după ce le spală, le pune frumos în raftul distanţei. Apele reci sînt bune pentru botez, vedeţi şi dumneavoastră cum în cazanul luminii primeneşte soarta. În fiecare secundă pe care ceasul o măsoară, nu după cum vreau ci după cum se arată, cineva apare şi dispare prefăcînd. De parcă mama mea n-ar fi fost altceva decît o secundă alăturînd celilalte, adică Mamei noastre. În timpanul ierburilor vin greierii să înveţe pe de rost cîntecul Domnului. Cînd Domnul spală vasele greierii cîntă, iar oamenii devin ascultători de sine, nu şi de Dînsul. Într-una din zilele cîntecului meu, am chemat distanţelor femeia. Prin ea înţelege Domnul cuvintele noastre. De aceea, numai atunci cînd pleacă, altcineva şi întoarce. În dimineaţa numelui tău am închipuit de azi casa cea nouă. De nu ne mutăm încă...

sâmbătă, 16 iunie 2012

28

cosașul care citind a tăiat din el trăind
poezie [ ]


- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [florian stoian- silisteanu ]

2012-06-17 | |



trece lunii coasa nopții tăind cer de frica sorții
trece Doamne Dumneata dinspre ea duminica
și pune în carte semn depărtării când o chem și te du de dus spre casă rânduind fânului coasă
mi-a rămas de ieri mireasă

vin nuntașii au fost mâine pețitorii grâului dinspre noaptea râului ce-a dospit ori a pândit pasărea când a venit să ceară de aripă să zboare de cratimă până dincolo de zid acolo când a trăit dincolo prinsă legată pasărea de altădată

nuuuuuu-i nici cântec nici distanță numai stea prinsă în ață

joi, 14 iunie 2012

11 iunie 2012 ziua in care florian liviu nastase a castigat alegerile pentru ocuparea functiei de primar in comuna cateasca

inginerul florian liviu nastase a ocupat functia de primar in cadrul primariei cateasca din judetul arges
florian liviu nastase a avut incredere totala in strategia de promovare initiata si pusa in scena de poetul florian silisteanu

sâmbătă, 2 iunie 2012

a aparut ziarul de la sat numarul 4 , din ziua italiei de azi, / aici se opreste pentru o vreme sirul publicarii fotografiilor fiindca ..gata spatiul


pavle vorbeste la telefon in curtea palatului de arama spre cugir cred

maci violeti

giulio armanaschi a gatit azi porc vietnamez de ziua italiei desigur


printesa de un milion de euro si fetita ei