foaie verde
des uscată pe tine cine te-mbată
când ți-e
iarna mâinilor mușcătură câinilor
când la pom
se dă securea unde ți-e soră pădurea
foaie verde
depărtând am la inimă de gând
să îi pun
zăbrele multe și doar lacăte-ncuiate
foaie verde
de cuțit am tăiat din asfințit
s-aprind
maicii răsărit
mă uit lung
spre poarta nopții poate vine cineva
poate se
deschide cerul să am iată steaua mea
dar cerul nu
se deschide și măicuța mea nu vine
să îi duc prosoape
noi și scrisoare de la noi
și cerul nu
se deschide ...numai lacrima închide
foaie verde
des uscată stă un înger pe la poartă
stă
și-așteaptă o zăpadă cum n-a fost prin rai să cadă