poezie [ ]
în ordine vă rog
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de florian stoian -silişteanu [florian stoian- silisteanu ]
2003-02-23 | |
Am un văr şmecher- şofer pe autobuz
Tocmai trecea cu îngerul pe zebră... integru, mofluz
Ce faci, bă, îl întreb pe golan, ce mai faci
Vreau să îmbrac viaţa într-o haină de vraci.
Ascultă, vere, îi zic - hai să cădem într-un semn
Să-nvăţăm pe de rost un cântec de lemn
Să ne luăm de femei şi o vadră de vin
Pantaloni de velur şi cămaşă de in.
Să ne dăm, importanţi, să tragem o duşcă
Să-mblânzim leoaica de viaţă din cuşcă
Să iubim mai apoi femei arătoase
Să se scurgă lumina din cer peste oase.
Hai să tipărim amândoi un ziar
Şi să punem să tragă în ham un birjar
Să facem târziu pariuri cu Domnul din suflet
Ca de vreme să suspine refrenul în cântec.
Am un văr şmecher, şofer pe autobuz
Niţel cam urât şi niţel cam confuz
Am un înger pe umărul stâng
De mă-nvaţă cîteodată să plîng.
I-am spus şi lui că de ieri mă-nşală iubita şi ninge
Că îngerul de pe umărul stâng nu mai plînge
Haide, vere, haide, îţi zic, să mergem acasă
Să tăiem în felii lumina şi s-o punem pe masă.
Să bem vin din cel roşu, sfinţit, vin roşu de sînge
Să-ngropăm cucuveaua, de moarte ce plânge
S-o chemăm şi s-o batem în cuie pe lemn
Să cădem mai apoi amândoi în alt semn.
Haide, vere, cu mine în cuvinte nescrise
Să iubim mirese furate prin cârciumi, neprinse
Să le facem copii, să scăpăm de războaie
Şi din scânduri de lemn să le facem odaie.
Să-ngropăm moartea ce vine şi pleacă
Pe măiastrul de timp în ceas să-l petreacă
Să dăm ora înapoi pe la birt în loc de parale
Şi să scriem poeme îmbrăcate în zale.
Haide vere să mergem acasă
Iată lumina împărţită pe masă
Strigă cît poate îngerul pe umărul stâng
Dezlegaţi-mă oameni...
Învăţaţi-mă şi pe mine să plâng.
Tocmai trecea cu îngerul pe zebră... integru, mofluz
Ce faci, bă, îl întreb pe golan, ce mai faci
Vreau să îmbrac viaţa într-o haină de vraci.
Ascultă, vere, îi zic - hai să cădem într-un semn
Să-nvăţăm pe de rost un cântec de lemn
Să ne luăm de femei şi o vadră de vin
Pantaloni de velur şi cămaşă de in.
Să ne dăm, importanţi, să tragem o duşcă
Să-mblânzim leoaica de viaţă din cuşcă
Să iubim mai apoi femei arătoase
Să se scurgă lumina din cer peste oase.
Hai să tipărim amândoi un ziar
Şi să punem să tragă în ham un birjar
Să facem târziu pariuri cu Domnul din suflet
Ca de vreme să suspine refrenul în cântec.
Am un văr şmecher, şofer pe autobuz
Niţel cam urât şi niţel cam confuz
Am un înger pe umărul stâng
De mă-nvaţă cîteodată să plîng.
I-am spus şi lui că de ieri mă-nşală iubita şi ninge
Că îngerul de pe umărul stâng nu mai plînge
Haide, vere, haide, îţi zic, să mergem acasă
Să tăiem în felii lumina şi s-o punem pe masă.
Să bem vin din cel roşu, sfinţit, vin roşu de sînge
Să-ngropăm cucuveaua, de moarte ce plânge
S-o chemăm şi s-o batem în cuie pe lemn
Să cădem mai apoi amândoi în alt semn.
Haide, vere, cu mine în cuvinte nescrise
Să iubim mirese furate prin cârciumi, neprinse
Să le facem copii, să scăpăm de războaie
Şi din scânduri de lemn să le facem odaie.
Să-ngropăm moartea ce vine şi pleacă
Pe măiastrul de timp în ceas să-l petreacă
Să dăm ora înapoi pe la birt în loc de parale
Şi să scriem poeme îmbrăcate în zale.
Haide vere să mergem acasă
Iată lumina împărţită pe masă
Strigă cît poate îngerul pe umărul stâng
Dezlegaţi-mă oameni...
Învăţaţi-mă şi pe mine să plâng.
| 
