www.radioteiubesc.com vă prezintă
- o bijuterie a ortodoxiei românești din america
dacă în sacramento, în california, bijuteria bisericii ortodoxe, cred eu, este cea a sârbilor, din toate punctele de vedere, dacă din punct de vedere al unei extraordinare atitudini de viață și demnitate de neînchipuit de frumoasă dragoste, prin fapte mai ales, față de Domnul Iisus, am întâlnit-o printre românii de la biserica victory romania church ( extraordinari oameni în frunte cu sam toplean cu domnul pastor valeriu brâncovan) , ei bine, măsurat fiind eu de distanță, de iarba luminilor, de dragoste și de fericiri, cu totală bucurie vă anunț că...bijuteria tuturor locurilor pământești de prin americi o întâlnești în....michigan, în clinton
( 15143 Sheridan Rd, Clinton, MI 49236, USA ) și să mă credeți...nu știu cum să faceți ...dar de vreți să odihniți mintea, trupul osândit de păcate, inima să o ocrotiți măcar o vreme, răul din putineiul care vă bate nopțile din ziua umblărilor, veniți frați și surori...aici!
acest pas în care strig șoaptei această chemare e încă atât de crud.
voi reveni degrabă cu idei și vorbe cu imagini și taină cu tot ce adună sub miracol acest ținut în care încă de la poartă te cuprinde în emoție și aceasta fiindcă te așteaptă acolo Maica Domnului care te va lua de mână și te va duce înaintea Domnului Nostru Iisus Hristos ce cu blândețe îți va zâmbi de pa malul râușorului care duce la vale și tot duce el din păcatele noastre.
încă nu-i acasă înaltul episcop irineu și încă nici nu am pus în chemare numele unor români cu totul și cu totul simpli dar care, prin truda lor cu zorile l-au iubit pe Dumnezeu și au adunat rodul muncii împărțind adică...ctitorind acest sfânt lăcaș, ( mare lucru...mare lucru ) - am auzit eu la slujbă numele acestea...mariana și adrian leica , încă nici cu dânșii nu am avut ocazie de binețe dăruind, dar cine știe....până atunci însă punem aici un poem...ca să uităm de...( iar am luat un pumn în nas de la românașii noștri:)))) azi, unul se plângea că america e ce e mai rău pe lume: i-am zis așa mai metaforic...mă nene da mereu vă plângeți bre, mereu mă frate tot cu miloaga-n băț, mergi nene și suge la țâța lu mumă-ta dacă e rău aici, ce mai stai bre neicușorule! ( iertați că iar am scris aspru și poate nepoliticos)
zilele trecute, după două mii de mile, descopăr că alți pretini români cu care trebuia să pun la cale nește trebi...tot neserioși au rămas, plini de vaiete, de necazuri de complicații, de smiorcăială și.....multă -multă improvizație:)))- de aceea e un miracol când întâlnești....normalitatea, adică.....omenia....adică.....dragostea aceea unică și sfântă întru Hristos! de aceea e minunat să întâlnești români cu demnitate, pur și simplu.....frumoși, și nu...slugarnici, și nu mereu bocind că ba n au aia, ba că le-a fătat purcica niște ghiorșălași prea prăpădiți, ba că rușii sunt de vină, ba că politicienii ie niște curve și ei săracii alegători care le-au votat pe....dânsele sunt niște sfinți...și tot așa. punem aici punctuleț și virgulă între războaie, scriem rescris un poem, vă dorim bucurie și....în scurt timp un gând împlinind cu poze și multă informație și multă chemare aici....în clinton la sfânta mănăstire cu hramul Înălțarea Domnului, de aici, din america lui michigan !
ceas cu păsări
Colecţia: Poezii de dragoste
de florian silisteanu
se așează în vitrină patul printre ceasuri noia sosi adoarmă iară timpul obosit flămândpune pasere așterne din mătăsuri perne moioră nouă bate somnul din pământ
prima potrivită se arată pruncilorDumnezeu învelește cerul peste mâinia venit în fața casei anotimpul nucilorși la poartă latră lumii niște câini
dincolo de sticla magazinuluibate ora două iar aștept să se luminătrece o femeie prin distanța crinuluifrigul meu suspină
număr steaua singura o număr de trei orimereu lipsă iese abur din qintalul nopțiiîngerii iar se ascund pe sub podul unei floride la stânga- dreapta sorții
ceasul ăsta e cu păsări nici nu are minutarnumai morții mele stau priveghi ca un pândarziua-ncepe timpul pleacă să măsoarecât a mai rămas din soareiatărază numai una
Domnul îmi întinde mâna
( foto: florian silișteanu)
- o bijuterie a ortodoxiei românești din america
dacă în sacramento, în california, bijuteria bisericii ortodoxe, cred eu, este cea a sârbilor, din toate punctele de vedere, dacă din punct de vedere al unei extraordinare atitudini de viață și demnitate de neînchipuit de frumoasă dragoste, prin fapte mai ales, față de Domnul Iisus, am întâlnit-o printre românii de la biserica victory romania church ( extraordinari oameni în frunte cu sam toplean cu domnul pastor valeriu brâncovan) , ei bine, măsurat fiind eu de distanță, de iarba luminilor, de dragoste și de fericiri, cu totală bucurie vă anunț că...bijuteria tuturor locurilor pământești de prin americi o întâlnești în....michigan, în clinton
( 15143 Sheridan Rd, Clinton, MI 49236, USA ) și să mă credeți...nu știu cum să faceți ...dar de vreți să odihniți mintea, trupul osândit de păcate, inima să o ocrotiți măcar o vreme, răul din putineiul care vă bate nopțile din ziua umblărilor, veniți frați și surori...aici!
acest pas în care strig șoaptei această chemare e încă atât de crud.
voi reveni degrabă cu idei și vorbe cu imagini și taină cu tot ce adună sub miracol acest ținut în care încă de la poartă te cuprinde în emoție și aceasta fiindcă te așteaptă acolo Maica Domnului care te va lua de mână și te va duce înaintea Domnului Nostru Iisus Hristos ce cu blândețe îți va zâmbi de pa malul râușorului care duce la vale și tot duce el din păcatele noastre.
încă nu-i acasă înaltul episcop irineu și încă nici nu am pus în chemare numele unor români cu totul și cu totul simpli dar care, prin truda lor cu zorile l-au iubit pe Dumnezeu și au adunat rodul muncii împărțind adică...ctitorind acest sfânt lăcaș, ( mare lucru...mare lucru ) - am auzit eu la slujbă numele acestea...mariana și adrian leica , încă nici cu dânșii nu am avut ocazie de binețe dăruind, dar cine știe....până atunci însă punem aici un poem...ca să uităm de...( iar am luat un pumn în nas de la românașii noștri:)))) azi, unul se plângea că america e ce e mai rău pe lume: i-am zis așa mai metaforic...mă nene da mereu vă plângeți bre, mereu mă frate tot cu miloaga-n băț, mergi nene și suge la țâța lu mumă-ta dacă e rău aici, ce mai stai bre neicușorule! ( iertați că iar am scris aspru și poate nepoliticos)
zilele trecute, după două mii de mile, descopăr că alți pretini români cu care trebuia să pun la cale nește trebi...tot neserioși au rămas, plini de vaiete, de necazuri de complicații, de smiorcăială și.....multă -multă improvizație:)))- de aceea e un miracol când întâlnești....normalitatea, adică.....omenia....adică.....dragostea aceea unică și sfântă întru Hristos! de aceea e minunat să întâlnești români cu demnitate, pur și simplu.....frumoși, și nu...slugarnici, și nu mereu bocind că ba n au aia, ba că le-a fătat purcica niște ghiorșălași prea prăpădiți, ba că rușii sunt de vină, ba că politicienii ie niște curve și ei săracii alegători care le-au votat pe....dânsele sunt niște sfinți...și tot așa. punem aici punctuleț și virgulă între războaie, scriem rescris un poem, vă dorim bucurie și....în scurt timp un gând împlinind cu poze și multă informație și multă chemare aici....în clinton la sfânta mănăstire cu hramul Înălțarea Domnului, de aici, din america lui michigan !
( 15143 Sheridan Rd, Clinton, MI 49236, USA ) și să mă credeți...nu știu cum să faceți ...dar de vreți să odihniți mintea, trupul osândit de păcate, inima să o ocrotiți măcar o vreme, răul din putineiul care vă bate nopțile din ziua umblărilor, veniți frați și surori...aici!
acest pas în care strig șoaptei această chemare e încă atât de crud.
voi reveni degrabă cu idei și vorbe cu imagini și taină cu tot ce adună sub miracol acest ținut în care încă de la poartă te cuprinde în emoție și aceasta fiindcă te așteaptă acolo Maica Domnului care te va lua de mână și te va duce înaintea Domnului Nostru Iisus Hristos ce cu blândețe îți va zâmbi de pa malul râușorului care duce la vale și tot duce el din păcatele noastre.
încă nu-i acasă înaltul episcop irineu și încă nici nu am pus în chemare numele unor români cu totul și cu totul simpli dar care, prin truda lor cu zorile l-au iubit pe Dumnezeu și au adunat rodul muncii împărțind adică...ctitorind acest sfânt lăcaș, ( mare lucru...mare lucru ) - am auzit eu la slujbă numele acestea...mariana și adrian leica , încă nici cu dânșii nu am avut ocazie de binețe dăruind, dar cine știe....până atunci însă punem aici un poem...ca să uităm de...( iar am luat un pumn în nas de la românașii noștri:)))) azi, unul se plângea că america e ce e mai rău pe lume: i-am zis așa mai metaforic...mă nene da mereu vă plângeți bre, mereu mă frate tot cu miloaga-n băț, mergi nene și suge la țâța lu mumă-ta dacă e rău aici, ce mai stai bre neicușorule! ( iertați că iar am scris aspru și poate nepoliticos)
zilele trecute, după două mii de mile, descopăr că alți pretini români cu care trebuia să pun la cale nește trebi...tot neserioși au rămas, plini de vaiete, de necazuri de complicații, de smiorcăială și.....multă -multă improvizație:)))- de aceea e un miracol când întâlnești....normalitatea, adică.....omenia....adică.....dragostea aceea unică și sfântă întru Hristos! de aceea e minunat să întâlnești români cu demnitate, pur și simplu.....frumoși, și nu...slugarnici, și nu mereu bocind că ba n au aia, ba că le-a fătat purcica niște ghiorșălași prea prăpădiți, ba că rușii sunt de vină, ba că politicienii ie niște curve și ei săracii alegători care le-au votat pe....dânsele sunt niște sfinți...și tot așa. punem aici punctuleț și virgulă între războaie, scriem rescris un poem, vă dorim bucurie și....în scurt timp un gând împlinind cu poze și multă informație și multă chemare aici....în clinton la sfânta mănăstire cu hramul Înălțarea Domnului, de aici, din america lui michigan !
ceas cu păsări
Colecţia: Poezii de dragoste
de florian silisteanu
se așează în vitrină patul printre ceasuri noi
a sosi adoarmă iară timpul obosit flămând
pune pasere așterne din mătăsuri perne moi
oră nouă bate somnul din pământ
a sosi adoarmă iară timpul obosit flămând
pune pasere așterne din mătăsuri perne moi
oră nouă bate somnul din pământ
prima potrivită se arată pruncilor
Dumnezeu învelește cerul peste mâini
a venit în fața casei anotimpul nucilor
și la poartă latră lumii niște câini
Dumnezeu învelește cerul peste mâini
a venit în fața casei anotimpul nucilor
și la poartă latră lumii niște câini
dincolo de sticla magazinului
bate ora două iar aștept să se lumină
trece o femeie prin distanța crinului
frigul meu suspină
bate ora două iar aștept să se lumină
trece o femeie prin distanța crinului
frigul meu suspină
număr steaua singura o număr de trei ori
mereu lipsă iese abur din qintalul nopții
îngerii iar se ascund pe sub podul unei flori
de la stânga- dreapta sorții
mereu lipsă iese abur din qintalul nopții
îngerii iar se ascund pe sub podul unei flori
de la stânga- dreapta sorții
ceasul ăsta e cu păsări nici nu are minutar
numai morții mele stau priveghi ca un pândar
ziua-ncepe timpul pleacă să măsoare
cât a mai rămas din soare
iată
rază numai una
numai morții mele stau priveghi ca un pândar
ziua-ncepe timpul pleacă să măsoare
cât a mai rămas din soare
iată
rază numai una
Domnul îmi întinde mâna
( foto: florian silișteanu)
