sper să nu se dea cu capul de pereți nici deontologii de prin presa locală a piteștilor și nici alții care au tot stat pe veranda cotidianului,pescuind muște! am aflat cum că domnul tudor pendiuc e la închisoare și că s-a dovedit că există dovezi clare că domnia sa a primit foloase necuvenite. drept este că nu e de aplaudat și că societatea are datoria de a pune în lumna adevărului orice pată de întuneric. cu toate acestea ,spre deosebire de mulți, foarte mulți alții, eu unul nu am șters fotografiile în care apar împreună cu primarul tudor pendiuc, și nici nu am întins la uscat pe sfoara cotidianului ce a greșit acest om. nu am făcut acest lucru fiindcă undeva între malurile acesei vieți am descoperit un pod, unul bun, unul frumos pe care și tudor pendiuc l-a întreținut prin enorm de multe acțiuni care au dus piteștiul pe scena lumii.un pitești pe o scenă a victoriei nu pentru că a hotărât cineva anume ci fiindcă în acest oraș sunt enorm de mulți cetățeni cu demnitate, oameni cu bun simț, cum, poate la fel de mulți sunt și șmecherașii, oameni de afaceri care s-au ridicat pe cartonul înșelăciunii, al evaziunii al minciunii.
într-o societate modernă există sau ar trebui să existe și module care pun pe soclu ..recunoștința. este sau ar trebui să fie ca la școală. în clasa în care elevii sunt silitori, sunt olimpici, au note bune, se dau coronițe, se dau premii...premiul trei, premiul doi, premiul unu! așa ar trebui să fie și în societate! de aceea susțin cu toată ființa, și...și sper să fiu bine înțeles! tudor pendiuc este și va rămâne unul dintre cei mai buni administratori pe care i-a avut orașul și, mai mult decât atât, un om, un lider cu viziune!. numai smiorcăiții, leneșii și putorile care n-au realizat nimic în viață vor cârti! să nu prind cumva guriță de ziarist la mușcat distanțele fiindcă nu e unul care să nu fi ciugulit un mic contract de publicitate ori cine știe ce recunoaștere. apoi, fără să stau pe gânduri mai spun și asta: nu poți face bine de unul singur! ca să faci bine trebuie să știi să aduni o echipă în jurul tău.toate lucrurile frumoase din pitești sunt alcătuite sunt ridicate fiindcă ...fiindcă a existat o echipă: funcționari ai primăriei, instituții cu simț de răspundere, oameni din presă cu mult echilibru în abordarea tuturor elementelor , cetățeni dedicați normalității și...tot așa. la fel de bine funcționează și schema cealaltă: nu poțși face rău de unul singur .nu! dacă ai în jurul tău tot timpul dacă ai lângă tine oameni buni...te vor trage de mânecă, te vor zdruncina, îți vor atrage atenția că ești pe un drum rău! tuturor ni se întâmplă așa...nimeni nu scapă! important e să nu fii singur la drum. iar acest om, la un moment dat a fost învins de singurătatea lui. să mă explic: în momentul în care devii persoană publică , ei bine din momentul acela lumea se amestecă. e o cerneală care prinde repede culoarea unei altfel de situații. ți se urcă la cap, și binele....și răul!
dincolo de toate acestea ...dincolo de tot ce ne trece prin minte, dincolo de ce ne închipuim...
un lucru este clar: construim în zile, în luni , în ani și zeci de ani!- dărâmăm într-o clipă!
într-o societate modernă există sau ar trebui să existe și module care pun pe soclu ..recunoștința. este sau ar trebui să fie ca la școală. în clasa în care elevii sunt silitori, sunt olimpici, au note bune, se dau coronițe, se dau premii...premiul trei, premiul doi, premiul unu! așa ar trebui să fie și în societate! de aceea susțin cu toată ființa, și...și sper să fiu bine înțeles! tudor pendiuc este și va rămâne unul dintre cei mai buni administratori pe care i-a avut orașul și, mai mult decât atât, un om, un lider cu viziune!. numai smiorcăiții, leneșii și putorile care n-au realizat nimic în viață vor cârti! să nu prind cumva guriță de ziarist la mușcat distanțele fiindcă nu e unul care să nu fi ciugulit un mic contract de publicitate ori cine știe ce recunoaștere. apoi, fără să stau pe gânduri mai spun și asta: nu poți face bine de unul singur! ca să faci bine trebuie să știi să aduni o echipă în jurul tău.toate lucrurile frumoase din pitești sunt alcătuite sunt ridicate fiindcă ...fiindcă a existat o echipă: funcționari ai primăriei, instituții cu simț de răspundere, oameni din presă cu mult echilibru în abordarea tuturor elementelor , cetățeni dedicați normalității și...tot așa. la fel de bine funcționează și schema cealaltă: nu poțși face rău de unul singur .nu! dacă ai în jurul tău tot timpul dacă ai lângă tine oameni buni...te vor trage de mânecă, te vor zdruncina, îți vor atrage atenția că ești pe un drum rău! tuturor ni se întâmplă așa...nimeni nu scapă! important e să nu fii singur la drum. iar acest om, la un moment dat a fost învins de singurătatea lui. să mă explic: în momentul în care devii persoană publică , ei bine din momentul acela lumea se amestecă. e o cerneală care prinde repede culoarea unei altfel de situații. ți se urcă la cap, și binele....și răul!
dincolo de toate acestea ...dincolo de tot ce ne trece prin minte, dincolo de ce ne închipuim...
un lucru este clar: construim în zile, în luni , în ani și zeci de ani!- dărâmăm într-o clipă!
dacă ar fi să luăm la bani mărunți și să punem în balanță fiecărui pantof pe care îl încalță acest popor, adevărat vă spun fraților că niciunul nu ni se potivește; pentru unii dinre noi sunt prea strâmți, pentru ceilalți...prea largi.
știu...o să apară un flocea de badea ori cine știe ce cârnat de pe la locale care va spune din nou că silișteanu a dormit prin veceu la revoluție:))) sau a furat mașini:))) ori poate se ridică din morți unu, neguș , care va jura că i-am dat cu șpray în naretă
și totuși, în românia o mână spală pe alta, enorm de mulți stau zilnic de după perdea și așteaptă să iasă din bârlog puternicul zilei, ca mai apoi să-i pupe lăbuțele, mii și zeci de mii de tineri fără un pic de conștiință continuând tradiția părinților, copiind cu nerușinare examenele cotidianului, și cu toate acestea....există și o românie grozavă. cred cu toată inima că putem opri din mersul acesta pe jos, că putem prinde aripi și că din momentul în care ne vom asuma totul se va schimba în bine. și atunci...celălalt, de lângă noi....nu va mai greși! și atunci, celălalt din noi nu se va mai cocoța pe dealul neputinței , al pierzaniei ci va împărți lumina -n felii aducând omenia...acasă!
florian silișteanu- poet român
în fotografie- realizată în urmă cu câțiva ani, în centrul piteștiului, pe strada mare, cu ocazia lansării volumuluide versuri - pământ nicăieri- în fotografie, printre alții: respectabili domni și doamne: cristian cocea Cristian Cocea, Jean Dumitrașcu, Simona Fusaru Blogspot, Aurel Sibiceanu, Mircea Bârsilă Mircea
